Ziua mondială a accidentului vascular cerebral

Ziua mondială a accidentului vascular cerebral (World Stroke Day) este marcată anual, la 29 octombrie, cu scopul de a creşte gradul de conştientizare asupra riscurilor producerii unui accident vascular cerebral.

Accidentul vascular cerebral (AVC) este o problemă medicală complexă, care poate afecta pe oricine, indiferent de vârstă, de loc sau de timp. AVC-ul se produce atunci când se opreşte fluxul sangvin dintr-o arteră importantă care irigă creierul. Poate fi de trei tipuri: ischemic (care apare din cauza unui cheag de sânge care blochează o arteră); hemoragic (determinat de o ruptură a peretelui unui vas de sânge din creier, ducând astfel la acumularea sângelui intracerebral şi blocând transportul de oxigen şi substanţe nutritive) şi ischemic tranzitor (denumit uneori accident vascular cerebral minor sau "mini AVC", atunci când semnele unui AVC sunt prezente, dar dispar în maxim 24 de ore), notează site-ul https://stop-avc.ro.

Organizaţia Mondială a Accidentului Vascular Cerebral (WSO) avertizează, pe site-ul dedicat acestei zile, www.worldstrokecampaign.org, că anul acesta circa 14,5 milioane de persoane vor suferi un AVC, iar 5,5 milioane îşi vor pierde viaţa. Pe de altă parte, la nivel mondial, 80 milioane de persoane au supravieţuit unui AVC. Din anul 2010, accidentul vascular cerebral este declarat drept o urgenţă de sănătate publică la nivel global de WSO, notează site-ul cnas.ro.

În prezent, accidentul vascular cerebral reprezintă una dintre principalele cauze de dizabilitate la nivel global şi a doua cauză de mortalitate. Supravieţuitorii unui AVC se confruntă cu probleme dintre cele mai diverse, de la disfuncţii fizice la dificultăţi de vorbire, de orientare, pierderi de memorie sau tulburări comportamentale, cu efecte pe termen mai scurt sau mai lung, în funcţie de care parte a creierului este afectată şi de cât de repede se intervine. Accesul rapid la servicii medicale salvează vieţi şi creşte considerabil gradul de recuperare.

Există, însă, mijloace prin care poate fi redus impactul unui AVC, cum ar fi recunoaşterea primelor simptome, tratarea accidentului vascular ca urgenţă medicală şi acces la o unitate medicală specializată. Potrivit unui comunicat de presă al Societăţii Naţionale de Radiologie Intervenţională din România (SNRIR), remis AGERPRES la 28 octombrie 2019, "un AVC apare atunci când ţesutul cerebral este privat de oxigen şi nutrient din cauza întreruperii circulaţiei sângelui. Lipsită de oxigen, materia cenuşie moare după câteva minute şi nu mai poate fi recuperată niciodată. Deteriorarea sau moartea celulelor provoacă o simptomatologie clară în părţile corpului care sunt controlate de părţile creierului afectate de accidentul vascular cerebral. Timpul este cel mai important în cazul pacientului care suferă un AVC, el având maximum şase ore la dispoziţie să ajungă într-o unitate spitalicească pentru a fi tratat, astfel încât să i se salveze viaţa şi să rămână cu cât mai puţine sechele". Principalele simptome care ne pot trimite cu gândul la un AVC sunt: asimetrie facială, scăderea forţei musculare în braţe, vorbire dificilă, îngreunată sau chiar afazie (lipsa vorbirii). În cazul în care aceste simptome sunt prezente, trebuie apelat serviciul de urgenţe în cel mai scurt timp posibil. Medicii atrag atenţia că, în cele mai multe cazuri în care nu se reacţionează în timp util, pacienţii care suferă de AVC mor sau rămân cu invaliditate sau cu sechele majore care-i fac dependenţi de o altă persoană.

România are cea mai mare mortalitate cauzată de accidentele vasculare cerebrale din Europa, iar un român din şase va suferi un AVC, relevă un studiu privind evoluţia bolii, citat de Societatea Naţională de Radiologie Intervenţională din România. Reprezentanţii SNRIR precizează, în comunicatul citat anterior, că în România incidenţa bolii a crescut "îngrijorător" în rândul persoanelor tinere, cu vârste de peste 20 de ani. "Patru români mor în fiecare oră din cauza AVC. În România, accidentul vascular cerebral reprezintă a doua cauză de mortalitate - 21,64% şi dizabilitate - 11,34%", afirmă, în comunicatul de presă, preşedintele SNRIR, Gheorghe Iana. Studiile efectuate la nivel european de către SAFE (Stroke Alliance for Europe) arată că până în 2035 numărul europenilor afectaţi de AVC va creşte cu 34%, numărul celor care vor muri din cauza bolii va creşte cu 45%, iar al celor care vor trăi cu AVC ca boală cronică va creşte cu 25%.

Până la 90% dintre accidentele vasculare ar putea fi prevenite acordând o atenţie deosebită factorilor de risc, cum ar fi hipertensiunea, dieta, fumatul şi exerciţiile fizice. Acţiunile de prevenţie ar contribui nu numai la scăderea numărului de AVC-uri, ci şi la reducerea bolilor cardiovasculare, a cancerului, a diabetului etc.

Organizaţia Mondială a Accidentului Vascular Cerebral (WSO) coordonează o strategie integrată de prevenţie, care ar putea reduce la jumătate numărul acestora până în anul 2030. Printre aceste strategii se numără: accesul la terapie pentru pacienţii cu risc moderat, instruirea personalului medical pentru acest tip de probleme şi acces la tehnologie inovatoare, cu o atenţie deosebită acordată ţărilor cu venituri mici şi mijlocii, unde AVC-ul nu este doar prevalent, ci are şi un impact devastator. Campania derulată de Organizaţia Mondială a Accidentului Vascular Cerebral, susţinută la nivel mondial pe tot parcursul anului, face apel la fiecare individ în parte, la familii, la comunităţi, la personalul medical şi la cel din administraţie să-şi unească eforturile pentru a lupta împotriva accidentului vascular.

SURSA.AGERPRES.RO

No Comments Yet.

Leave a comment