Tren uşor la Iaşi – proiect blocat de lipsa de viziune a celor de la CFR!

La Iaşi, lucrurile ar fi simple, pentru că deja avem o gară la CUG, încă una la Carrefour ERA, pe parcurs am mai face una în Păcurari, am reabilita gara Socola şi am avea şi o gară la Dancu. Am putea cumpăra SH-uri care circulă pe calea ferată din alte ţări, CFR trebuind să ne pună la dispoziţie infrastructura şi să vină cu dorinţa de a aviza un astfel de transport”, spune viceprimarul Radu Botez * din nefericire, compania naţională de transport feroviar nu pare dispusă să permită accesul pe infrastructura proprie niciunui partener.
Într-un oraş sufocat de traficul auto, tot mai poluat şi neprietenos cu cei care îl locuiesc, trenul uşor spre zonele periferice ar reprezenta o soluţie cu adevărat benefică în ceea ce priveşte mobilitatea urbană. Avantajul trenului uşor constă în faptul că integrează zonele suburbane şi permite o mai bună accesibilitate către oraş, dincolo de faptul că infrastructura de bază - şina ferată - există, la fel şi staţiile sau căile de acces către acestea. De altfel, edilii au realizat demult potenţialul acestui gen de transport, aducând vorba de tren uşor către Ciurea şi Lunca Cetăţuii atunci când s-a făcut referire la planurile de transport viitoare. „Ar trebui să identificăm o şină pe care CFR nu o mai foloseşte, în exteriorul carosabilului actual. Sunt măsuri prinse în planul de transport integrat, care se adresează celor care locuiesc în afara oraşului, dar muncesc la Iaşi”, spunea primarul Mihai Chirica.
S-Bahn, folosit de decenii în Germania

Ceea ce noi am numi transport revoluţionar, în alte ţări se foloseşte de ani buni. Sistemul, botezat S-Bahn (prescurtarea cuvântului german „Stadtschnellbahn”) denumeşte o reţea feroviară regională, destinată transportului urban rapid, de suprafaţă, cu linii până la periferia localităţii, dar şi între oraşe, cu gări acoperite, sistem care, la ora actuală, funcţionează în Germania, Austria şi Elveţia.

Toate oraşele doresc trenuri uşoare

La rândul său, viceprimarul Radu Botez a avut numeroase discuţii şi întâlniri pe această temă. „Încercăm să împingem demersul prin intermediul Asociaţiei Municipiilor din România, întrucât problema noastră o au şi celelalte oraşe. Însă, la Iaşi, lucrurile ar fi mai simple în comparaţie cu alţii, pentru că deja avem o gară la CUG, încă una la Carrefour ERA, pe parcurs am mai face una în Păcurari, am reabilita gara Socola şi am avea şi o gară la Dancu. Am putea cumpăra SH-uri care circulă pe calea ferată din alte ţări, CFR trebuind să ne pună la dispoziţie infrastructura şi să vină cu dorinţa de a aviza un astfel de transport”, spune viceprimarul.

Lipsă de viziune la CFR

Din păcate, singura instituţie implicată, CFR, nu pare dispusă să pună umărul într-un astfel de proiect, lucru absolut „normal” pentru o companie care, de trei decenii, a reuşit „performanţa” de a nu inova nimic în materie de transport. „La orice discuţie, poziţia lor era una a unui uriaş cu picioarele de lut. Printre altele, au dat de înţeles că dacă facem rost de vagoane, avizarea lor costă. De ce? Noi am lua vagoanele din Munchen, unde circulă bine-mersi, şi le-am aduce la Iaşi. Le fac cel mult o verificare tehnică, nu o avizare de jumătate de an. Un alt element cu care nu au fost de acord este determinat de cine va opera cu respectivele vagoane. Nu am insistat cu CTP Iaşi, căreia îi trebuie multe avize, am spus că operatorul poate fi CFR sau orice alt partener privat care foloseşte infrastructura companiei”, mai spune Radu Botez.

Trenul uşor ar fi accesibil unei treimi din populaţia municipiului Iaşi

Subiectul a preocupat şi persoane din alte medii. Profesorul universitar Laurenţiu Radvan (UAIC) a realizat şi o simulare, afirmând că folosirea traseului actual al căii ferate ar asigura pentru moment doar două linii, care pot avea drept puncte terminus Podu Iloaiei, Holboca şi Bârnova. „Am ales aceste trei staţii pentru că un traseu mai lung al liniilor ar duce la creşterea semnificativă a timpilor de parcurs, ideea de bază fiind aceea a introducerii unor mijloace de transport cu periodicitate mare (de ex. la jumătate de oră în momentele de vârf ale zilei). Am stat în cumpănă dacă să introduc Podu Iloaiei ca punct terminus, în loc de Leţcani, dar am optat pentru această variantă deoarece Podu Iloaiei este oraş şi are o populaţie de cca. 10.000 de locuitori, tot mai legată economic de Iaşi. De altfel, trenul uşor ar avantaja nu numai Iaşul, dar ar asigura un potenţial de dezvoltare şi pentru Podu Iloaiei. Pentru zona de est se poate extinde linia de la capăt Holboca spre Tomeşti, ar fi necesară o investiţie pentru cca. 2,5 kilometri, acoperind astfel necesităţile a încă cel puţin 16.000 de oameni, câţi locuiesc în comuna Tomeşti. Cert este că o astfel de linie ar crea dezvoltare, rezidenţială şi economică, pentru că dezvoltatorii, dar şi autorităţile, ar lua în considerare investiţii profitabile (ansambluri de locuinţe, sedii de birouri, parcuri industriale, centre comerciale) de-a lungul ei. Valea Bahluiului, fiind scoasă de sub pericolul inundaţiilor, poate continua să se dezvolte, în special pe direcţia Leţcani - Podu Iloaiei. Rezultatele sunt interesante şi arată că doar în municipiul Iaşi trenul uşor ar fi accesibil aproximativ unei treimi din populaţie, deservind în special zona din vale a oraşului, cu cartierele Păcurari, Canta, Alexandru, Dacia, Gară, Mircea, Galata, Podul de Piatră, Cantemir, Podul Roş, Nicolina, CUG, Frumoasa, Bularga şi Zona Industrială. Se adaugă zonele dezvoltate recent în Valea Lupului, Ciurea şi Holboca (se poate adăuga Tomeşti). Ar exista şi o zonă de deservire indirectă, cu o rază de cca. 2 km, care ar creşte şi mai mult accesibilitatea către trenul uşor, însă pentru aceasta este nevoie de regândirea transportului în comun din oraş, care să aibă trasee noi, ce să deservească noile staţii”, spune acesta.

SURSA EVENIMENTUL.RO

No Comments Yet.

Leave a comment