Încadrarea străinilor în câmpul autohton al muncii

E adevărat, cu acelaşi ”glonte”, statul mai împuşcă un iepure. Este vorba despre despre faptul că (tot) pe această cale previne cazurile de muncă ”sans papier” ale străinilor doritori (atâţia cât sunt ei) să desfăşoare activităţi ilegale în economia noastră. În ultima perioadă observăm o majorare semnificativă a numărului de lucrători străini nou-admişi. Dacă anul trecut numărul celor permanenţi a fost fixat la 8.000 (prin HG), la care se adăugau 5.200 străini detaşaţi, pentru anul acesta contingentul ca atare s-a stabilit la cifra rotundă de 20.000 persoane (http://gov.ro/ro/print?modulâsubpagina&linkânota-de-fundamentare-hg-nr-34-30-01-2019).

Ţinând cont de faptul că în 2018 angajatorii declarau, în mod repetat, o medie a numărului de locuri de muncă vacante ce tindea către 8.000, nu se poate spune că, pentru acoperirea cererii, doar angajarea lucrătorilor autohtoni constituie soluţia. Mai ales că, în mod continuu, sporeşte numărul românilor care pleacă din ţară spre a lucra în străinătate. Numai cu un an mai înainte (2017), media numărului de locuri de muncă declarate (repetat) vacante, abia trecea de 7.000. De altfel, ca impact social la nivelul anului trecut, respectivii străini – ”care ar putea fi încadraţi în muncă sau detaşaţi în România la un singur angajator, urmare suplimentării pentru anul 2018 a contingentului (...), ar reprezenta aproximativ 0,10% din numărul total de salariaţi din economie (...)” (https://www.juridice.ro/wp-content/uploads/2018/07/Nota-de-fundamentare-3.pdf). În august 2018, în România, potrivit Inspecţiei Muncii, ”erau activi 17.089 de salariaţi cetăţeni străini non UE-SEE, cei mai mulţi din Turcia (3.627), China (2.120), Moldova (1.787) şi Vietnam (1.554)” (https://www.juridice.ro/wp-content/uploads/2018/07/comunicat-guv-1.pdf).

De la aceeaşi instituţie aflăm că, cel mai adesea, aceştia pot fi regăsiţi în activităţi legate de alimentaţie publică, construcţii navale, comerţ ori lucrând pe şantiere de locuinţe. Aşadar prea puţin îi putem regăsi în domeniile de vârf. Totuşi, potrivit evidenţelor Inspectoratului General pentru Imigrări (http://igi.mai.gov.ro/), anul trecut fuseseră eliberate un număr de cca. 130 avize de angajare/detaşare pentru lucrători înalt calificaţi. Revenind la contigentul lucrătorilor străini nou-admişi pe piaţa naţională a forţei de muncă în acest an, să spunem că din cele 20.000 persoane, angajatorii lor vor plăti impozite etc. statului român doar pentru cca. 5.000, la cât poate fi estimat numărul lucrătorilor permanenţi.
SURSA ZIARUL DE IASI

No Comments Yet.

Leave a comment