În judeţul Iaşi sunt comune care ar putea fi oricând oraşe. Și totuşi, primarii lor nici nu vor să audă. De ce preferă ca localităţile pe care le administrează să nu îşi schimbe statutul? Miroslava, Holboca sau Tomeşti ar fi în prima jumătate a clasamentului cu cele 319 oraşe din România.
Mai bine comună fruntaşă la dezvoltare decât oraş codaş! Asta spun primarii comunelor Holboca, Miroslava şi Tomeşti, care, deşi se încadrează perfect în legislaţia ce le-ar permite să facă trecerea de la statutul de comună la cel de oraş, nici nu vor să audă de aşa ceva. „Important este să ai condiţii de viaţă ca la oraş şi să trăieşti la ţară“, spune unul dintre primari.
Cele trei localităţi din judeţul Iaşi ar putea deveni oraşe „cu acte în regulă“ chiar şi mâine, numai să îşi dorească autorităţile locale şi cetăţenii. Fiecare dintre cele trei comune depăşesc cu mult numărul minim de locuitori solicitat în lege, mai exact 10.000. Comuna Miroslava avea anul trecut 20.704 locuitori, fiind urmată de comuna Holboca - cu 15.432 de locuitori şi comuna Tomeşti - cu 14.226 de locuitori.
Cea mai spectaculoasă creştere a populaţiei se remarcă în Miroslava, unde s-a triplat în ultimii ani numărul de locuitori. În anul 1992, comuna avea doar 6.397 de „suflete“, în timp ce comunele Holboca şi Tomeşti au crescut cu puţin peste 5.000, respectiv 4.000 de persoane pe parcursul celor 27 de ani. Asta arată cele mai proaspete date care ne-au fost trimise de Direcţia Judeţeană de Statistică (DJS) Iaşi. De menţionat că la recensământul din 2011, 137 de oraşe aveau sub 10.000 de locuitori, iar 122 aveau peste 15.000 dintr-un total de 319 localităţi. Drept urmare, jurnaliştii „Ziarului de Iaşi“ i-au întrebat pe primari care este motivul pentru care nu s-au arătat „tentaţi“, până acum, să facă pasul de la sistemul de administraţie comunal la cel orăşenesc.
Primar Podu Iloaiei: E o chestiune de prestigiu
Prima dată însă am încercat să aflăm de la Gabi Istrate, primarul oraşului Podu Iloaiei, ce le-a adus oamenilor schimbarea statutului localităţii din 2007 încoace. Taxe mai mari, ori poate o infrastructură mai bună şi servicii pe măsura statutului? Edilul ne-a spus că promovarea localităţii Podu Iloaiei la statutul de oraş a fost „o confirmare a stării de fapt“.
După el, Podu Iloaiei arată mai degrabă ca un oraş decât ca o comună. „Apoi, o serie de servicii publice, cum ar fi liceu, apă, canal, iluminat stradal, serviciu de evidenţă a po­pulaţiei, în curând creşă, grădiniţă, staţie regională de pompieri SMURD, sunt demne de un oraş. E şi o chestiune de prestigiu. Chiar dacă astăzi cu toţii suntem tentaţi să alegem avantajele pe termen scurt, viziunea de perspectivă are întotdeauna câştig“, ne-a mărturisit edilul.În ce priveşte taxele, creşterea nu a fost semnificativă, spune acesta, deoarece se aplică nivelul minim de taxare pentru oraş şi, în plus, nivelul lor ţine de hotărârea Consiliului Local.
În schimb, urbanizarea nu le-a mai adus bani europeni, pentru că primăria nu a mai putut accesa fonduri prin programele destinate mediului rural. Dar primarul a menţionat că nimeni nu ştia în 2007 despre fonduri europene şi, atât mai puţin, că axele de finanţare pe fonduri europene vor favoriza dezvoltarea ruralului. Gabi Istrate susţine însă că Podu Iloaiei se transformă în bine chiar şi aşa, căpătând tot mai mult înfăţişarea „unui oraş autentic“, în ciuda faptului că schimbările nu se produc în ritmul dorit.Edilul se laudă cu 4 km de drum asfaltat în cei 8 ani de când a obţinut primul mandat de primar. „Mai există un proiect amplu de asfaltare pentru încă 20 km, în Podu Iloaiei şi localităţile arondate. S-au renovat parcări şi s-au creat 120 de locuri de parcare moderne numai în ultimul an. Vom finaliza o creşă şi o grădiniţă, ultramoderne, în valoare de 7,5 milioane lei. Dacă cineva ar crede acum că Podu Iloaiei ar trebui retrogradat la statutul de comună, peste 10 ani i-ar fi jenă că a gândit aşa ceva“, a precizat Gabi Istrate.
Primar Miroslava: Unde este avantajul?
Între timp, primarii comunelor Holboca şi Miroslava s-au pus pe treabă şi au obţinut şi bani europeni, pe care i-au folosit în interesul celor care i-au ales. În 2019, judeţul Iaşi a absorbit peste 21 milioane de euro de la orga­nismele europene prin Agenţia pentru Finan­ţarea Investiţiilor Rurale (AFIR). De altfel, „Ziarul de Iaşi“ a realizat la sfârşitul anului trecut un top al comunelor care au reuşit să atragă cele mai multe finanţări nerambursabi­le prin PNDR 2014-2020, iar comuna Holbo­ca s-a clasat pe primul loc - cu 3.000.000 de euro luaţi de la Bruxelles.
Nici gând din partea primarului Gheorghe Ştefurac să schimbe statutul de comună cu cel de oraş, în schimb se pare că îşi doreşte condiţiile. „Mai sunt o parte dintre locuitori care îşi exprimă o dorinţă în acest sens, însă nu ne-am gândit niciodată să facem trecerea despre care vorbiţi. Sunt taxe mai mari, existând şi dezavantajul cu privire la accesarea fondurilor europene“, a spus Gheorghe Ştefurac, primarul comunei Holboca.
Şi Dan Niţă, primarul din Miroslava, a declarat că nu susţine un astfel de demers pe care îl consideră inoportun, deoarece aduce pierderi mari. Întreaga sa comună a trecut printr-un proces de modernizare cu bani europeni şi, după cum ne-a lăsat de înţeles primarul, nici vorbă să se închidă lista investiţiilor. „Trebuie organizat un referendum, însă este costisitor. Putem pune întrebări, dar nu cred că oamenii vor fi de acord. Odată cu urbanizarea cresc costurile, este altă masă de impozitare, plus acces îngrădit la fonduri europene. Unde este avantajul?“, a spus Dan Niţă.
Asemenea lui, şi primarul din Tomeşti crede că doar aşa poate lua mai mulţi bani pentru investiţii, prin programele rurale. Aşadar, şi aici locuitorii mai au de aşteptat până să ajungă la statutul de orăşeni. „Nu avem niciun avantaj. Fondurile pe care le obţinem sunt mai mari pentru zona rurală. Dacă am trece în zona urbană, ar însemna foarte multe restricţii, iar pe lângă asta mai vin şi taxe şi impozite mai mari. Cred că nici locuitorii nu îşi doresc acest lucru. Important este să ai condiţii de viaţă ca la oraş şi să trăieşti la ţară“, a spus Ştefan Timofte, primarul comunei Tomeşti.
O poliţie locală cu un Duster nu se califică pentru statutul de oraş
Jurnaliştii „Ziarului de Iaşi“ au întrebat şi câţiva locuitori din fiecare comună dacă le surâde ideea de a fi chemaţi la un referendum care, în funcţie de rezultat, ar permite autorităţilor locale să facă demersurile de schimbare a statutului localităţii în care trăiesc. Aceştia nu s-au arătat prea entuziasmaţi, mulţi dintre ei considerând că nu le-ar aduce avantaje „extra“. Mai mult de atât, nu sunt deranjaţi nici de faptul că figurează în buletin într-un sat sau comună, ei considerând că viaţa „la ţară“ a devenit, în unele zone, la fel de confortabilă ca cea de la oraş. În plus, aceştia cred că nu ar avea ceva de câştigat dacă ar deveni, „peste noapte“, orăşeni.
„Nu aş fi de acord. Practic, Miroslava nici nu poate fi oraş, nu avem spital, nu avem liceu care să nu fie industrial, ori dezvoltarea urbană trebuie să plece de la oferte de servicii sociale. (...) O şcoală 1 - 4, un liceu industrial, un dispensar şi o poliţie locală cu un Duster şi un Logan nu se califică pentru statutul de oraş. Eu spun că Miroslava trebuie să îşi vadă de statutul ei, să crească natural şi organizat“, ne-a declarat un locuitor din comună.
SURSA.ZIARULDEIASI.RO