Agheasma mare va putea fi luată azi de la Mitropolie după oficierea Sfintei Liturghii, în jurul orelor 11,30. Mâine, o altă sărbătoare mare: Sfântul Ioan. De ce ortodocşii sărbătoresc „pe vechi“ şi „pe nou“? Înţelesurile teologice şi tradiţiile populare legate de aceste sărbători importante. Creştinii ortodocşi sărbătoresc astăzi Boboteaza, sau Botezul Domnului, fiind cea de-a doua sărbătoare importantă de la începutul de an calendaristic. De asemenea, conform calendarului Iulian, sau „pe stil vechi“ cum mai este cunoscut, astăzi este ajunul Crăciunului. Ieşenii care doresc să participe astăzi la slujba de sfinţire a apei sau a aghesmei mari la Catedrala Mitropolitană vor putea face acest lucru după oficierea Sfintei Liturghii, în jurul orei 11.30. Conform reprezentanţilor Mitropoliei, slujba va fi oficiată de către Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, pentru sfinţire fiind pregătite 11 butoaie a câte 1.000 de kilograme de apă fiecare.

Pentru a împărţi agheasma mare, la fiecare butoi va fi câte un cleric, ajutat de voluntari. O slujbă de sfinţire a apei (a aghesmei mari) a avut loc, conform Tipicului bisericesc, şi ieri, 5 ianuarie, slujba fiind oficiată tot începând cu ora 11.30, în Catedrala Mitropolitană. Cu această agheasmă s-a mers pentru a binecuvânta chiliile călugăreşti din incinta ansamblului mitropolitan, iar o parte din această agheasmă a fost pusă în recipiente pentru a fi oferită astăzi oficialităţilor, au precizat reprezentanţii Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.

Înţelesurile teologice şi tradiţiile populare

Sărbătoarea de astăzi este cunoscută popular drept Bobotează, sau Botezul Domnului, însă puţin creştini conştientizează şi implicaţiile profund teologice ale aceste sărbători. Astfel, Botezul Mântuitorului în Iordan poartă denumirea şi de „Epifanie“, sau „Teofanie“, fiind unul dintre puţinele momente scripturistice în care Sfânta Treime s-a descoperit. Mai exact, conform scrierilor biblice, în momentul în care Iisus a fost botezat, cerurile s-au deschis, iar Sfântul Duh S-a coborat în chip de porumbel, iar Dumnezeu Tatăl a mărturisit că „Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit!“ (Matei 3, 17). Mai mult, pe lângă unul dintre puţinele momente în care Sfânta Treime s-a descoperit, acesta este, conform Sfintei Scripturi, şi primul moment menţionat de evanghelişti în care Iisus şi-a arătat partea divină, pe lângă momentele de la Templu, la vârsta de 12 ani. Conform explicaţiilor teologice, prin Botez a fost readus Sfântul Duh în creaţie, prin căderea omului în păcat acesta nemaifiind „lucrător“. Astfel, acesta este „momentul redeschiderii izvoarelor harului, care fuseseră zăvorate pentru om şi pentru întreaga creaţie“. Pe lângă înţelesurile profunde ale sărbătorii de astăzi, momentul Botezului Domnului reprezintă şi temeiul Tainei Botezului, prin care, conform credinţelor creştine, omul scapă de păcatul originar, al neascultării omului de Dumnezeu.

Conform tradiţiilor populare, astăzi sub nicio formă nu se spală rufe sau nu se îmbăiază, nu se munceşte, iar cel care va face asta va atrage ghinionul asupra sa. De asemenea, conform tradiţiilor, astăzi nu se dă nimic cu împrumut, dar nici nu se face scandal. Totodată, astăzi, la slujba de sfiinţire a apei, se aruncă o cruce din lemn în ape curgătoare, iar cel care reuşeşte să aducă la mal crucea va avea parte numai de bine şi va fi ferit de orice fel de boală. Conform tradiţiei, dacă în ziua de Bobotează vremea este frumoasă, atunci noul an va fi bogat în pâine şi peşte. Tot în funcţie de condiţiile meteo, bătrânii cred că, dacă astăzi vremea este rece, atunci după ieşirea cu „Iordanul“ aceasta se va încălzi, iar dacă astăzi este cald atunci vremea se va înăspri.

De ce există calendar „pe vechi“ şi „pe nou“

Pentru creştinii care folosesc Calendarul iulian, adică cei din Patriarhia Ierusalimului, din Biserica Rusă şi Biserica Sârbă, precum şi Mănăstirile din Sf. Munte Athos, cu excepţia Vatopedului, care se numesc „pe stil vechi“, astăzi este ajunul Crăciunului. Calendarul iulian sau „pe stil vechi“ este decalat cu 13 zile faţă de calendarul oficial, la care Biserica Ortodoxă Română a trecut la 1 octombrie 1924. Calendarul „nou“ sau gregorian a fost adoptat la 24 februarie 1582 de papa Grigorie al XIII-lea. Hotărârea Bisericii Ortodoxe de a trece la acest calendar a fost luată în anul 1923, la un congres ţinut la Constantinopol, când majoritatea Bisericilor Ortodoxe au adoptat acest calendar, însă, totodată, s-a hotărât ca data Paştelui să se calculeze pe baza calendarului iulian, în care echinocţiul de primavără are loc cu 13 zile mai târziu, de aici şi neconcordanţa cu Paştele Bisericii Catolice. SURSA.ZIARULDEIASI.RO