Category Archives: SFATUL MEDICULUI

Probleme de sănătate frecvente toamna și cum să le previi

Probleme de sănătate frecvente toamna și cum să le previi

Bolile articulare: Vremea rece și umedă poate agrava durerile de picioare, spate și articulații, mai ales la vârstnici. Prevenție: hidratare, mișcare regulată, somn suficient și reducerea alimentelor sărate, înlocuind sarea cu ierburi și condimente.

Acneea: Schimbările de temperatură, lipsa mișcării și carențele nutritive pot accentua inflamația pielii. Prevenție: alimentație echilibrată, evitarea carbohidraților rafinați, fast-food-ului și a lactatelor în exces; consum de legume, fructe, pește și ceai verde.

Astmul alergic: Polenul, praful sau mucegaiul pot declanșa dificultăți de respirație. Prevenție: limitarea expunerii la alergeni, menținerea curățeniei și a umidității optime în locuință, consultarea medicului pentru tratament preventiv.

Ulcerul gastro-duodenal: Sistemul imunitar mai slab toamna poate favoriza apariția ulcerului. Simptome: durere abdominală, vărsături, pierderea poftei de mâncare. Prevenție: consultați medicul la primele semne și evitați alimentele iritante.

Durerea de gât: Vremea rece și infecțiile virale pot provoca inflamații. Prevenție: mască în locuri aglomerate, spălat frecvent pe mâini, evitarea persoanelor bolnave.

Insuficiența cardiacă și boli cardiovasculare: Schimbările bruște de temperatură pot suprasolicita inima. Prevenție: alimentație sănătoasă, exerciții fizice regulate, evitarea fumatului și a grăsimilor nocive.

Alte probleme:

  • Tulburarea afectivă sezonieră – oboseală, iritabilitate, somn excesiv; gestionarea simptomelor prin activități plăcute și rutină regulată.

  • Sinuzita – mai frecventă din cauza răcelilor și alergiilor.

  • Deficit de vitamina D – suplimentarea prin dietă sau medic, mai ales când expunerea la soare este redusă.

Adoptând un stil de viață sănătos, cu alimentație echilibrată, mișcare și odihnă suficientă, poți traversa toamna fără mari probleme de sănătate.

Cum să te bucuri de toamnă fără răceli și astenie

Cum să te bucuri de toamnă fără răceli și astenie

Toamna este, pentru mulți dintre noi, unul dintre cele mai îndrăgite anotimpuri. Aerul proaspăt, frunzele care se colorează în nuanțe calde de roșu, galben și portocaliu și atmosfera mai liniștită a serilor creează cadrul perfect pentru relaxare și momente petrecute în familie sau cu prietenii. În același timp, însă, această perioadă aduce și provocări pentru sănătatea noastră: temperaturile mai scăzute, zilele mai scurte și schimbările de lumină pot favoriza apariția virozelor, pot amplifica senzația de oboseală și pot provoca așa-numita astenie de toamnă, caracterizată prin lipsa energiei și stări de somnolență pe parcursul zilei.
Vestea bună este că prin câteva obiceiuri simple, dar constante, ne putem întări organismul și putem traversa această perioadă cu vitalitate și bună dispoziție. Iată câteva recomandări practice și eficiente:
1. Alimentația – scutul natural împotriva bolilor
Ceea ce punem în farfurie influențează direct starea noastră de sănătate și rezistența organismului la infecții. Toamna, natura ne oferă o gamă bogată de alimente care nu doar că sunt gustoase, ci și foarte hrănitoare, fiind adevărate remedii naturale pentru prevenirea asteniei și a răcelilor:
Rădăcinoasele – Morcovii, sfecla roșie, păstârnacul sau napii sunt surse excelente de vitamine, minerale și antioxidanți care sprijină sistemul imunitar și ajută organismul să lupte împotriva virusurilor.
Dovleacul – Bogat în betacaroten, un precursor al vitaminei A, dovleacul susține sănătatea pielii și întărește imunitatea, fiind un aliat de nădejde în sezonul rece. Poate fi consumat copt, sub formă de supă-cremă sau în deserturi sănătoase.
Fructele de sezon – Merele, perele, gutuile și strugurii sunt bogate în vitamina C și fibre, elemente esențiale pentru menținerea energiei și pentru susținerea funcției digestive. Le puteți consuma crude, coapte sau în compoturi neîndulcite.
Nucile și semințele – Migdalele, nucile, semințele de dovleac sau de floarea-soarelui furnizează grăsimi sănătoase, zinc și seleniu, minerale care contribuie la un sistem imunitar puternic.
Hidratarea este la fel de importantă. Chiar dacă temperaturile mai scăzute diminuează senzația de sete, organismul are nevoie de apă pentru a funcționa optim. Ceaiurile calde din plante, precum mușețelul, teiul sau cătina, nu doar că hidratează, dar oferă și senzația reconfortantă a unei băuturi calde în serile răcoroase de toamnă.
2. Mișcarea – cheia energiei și a stării de bine
Odată cu scăderea temperaturilor, suntem tentați să petrecem mai mult timp în casă, însă activitatea fizică rămâne esențială. Mișcarea moderată, efectuată regulat, are numeroase beneficii pentru sănătate:
Stimulează circulația sângelui, ceea ce ajută celulele imunitare să ajungă rapid în zonele în care sunt necesare.
Eliberează endorfine, hormonii fericirii, care combat stările de astenie și de oboseală.
Ajută la menținerea tonusului muscular și a unei stări generale de bine.
Chiar și o plimbare de 30 de minute în pas alert, în aer liber, poate face minuni. Dacă vremea nu permite plimbări în natură, câteva exerciții simple acasă, cum ar fi stretching-ul, genuflexiunile sau exerciții de respirație, pot contribui semnificativ la menținerea energiei.
3. Odihna de calitate – regenerarea corpului și prevenția asteniei
Somnul reprezintă momentul în care organismul nostru se reface, iar sistemul imunitar se întărește. Respectarea unui program regulat de somn, cu 7-8 ore de odihnă pe noapte, este esențială pentru prevenirea asteniei și pentru menținerea unei stări de energie optimă.
Pentru un somn odihnitor:
Evitați utilizarea telefoanelor sau a televizorului cu cel puțin o oră înainte de culcare, deoarece lumina albastră inhibă producția de melatonină, hormonul somnului.
Păstrați dormitorul întunecat, răcoros și liniștit, creând astfel un mediu propice relaxării.
Încorporați ritualuri de relaxare, cum ar fi cititul unei cărți sau ascultarea unei muzici liniștitoare, pentru a pregăti corpul și mintea pentru odihnă.
4. Igiena și prevenția – pași simpli cu efecte mari
Prevenția este cea mai eficientă modalitate de a evita răcelile și virozele de sezon. Măsurile simple, dar constante, fac diferența:
Spălarea frecventă a mâinilor – Cea mai simplă și eficientă metodă de a împiedica răspândirea virusurilor și bacteriilor.
Aerisiți încăperile – Chiar dacă temperaturile sunt mai scăzute, deschideți geamurile pentru 10-15 minute zilnic pentru a reduce concentrația de microbi și pentru a împrospăta aerul din locuință.
Îmbrăcați-vă corespunzător – Folosiți principiul „straturilor”: mai multe haine subțiri sunt mai eficiente decât una groasă, deoarece puteți regla temperatura corpului mai ușor, evitând transpirația excesivă, care poate favoriza răcelile.

Prin adoptarea acestor obiceiuri simple – alimentație bogată în nutrienți de sezon, mișcare regulată, odihnă de calitate și igienă corectă – puteți să vă bucurați de frumusețea toamnei fără să fiți afectați de răceli sau astenie. Cu puțină disciplină și atenție la nevoile organismului, acest anotimp poate fi nu doar colorat și plăcut, ci și sănătos și plin de energie.

Stresul poate cauza ulcer gastric?

Stresul poate cauza ulcer gastric?

Ulcerul apare atunci cand tesutul dintr-o zona a gurii, stomacului, esofagului sau alte parti ale sistemului digestiv se deterioreaza. Zona devine iritata si inflamata si creeaza o rana dureroasa.

Ulcerele sunt expuse riscului de sangerare, astfel ca acestea trebuie sa fie monitorizate, in special daca se regasesc in stomac sau in tractul intestinal.

Relatia dintre stres si mai multe tipuri de ulcere:
ulcere de stres: mai frecvente in zonele tractului digestiv (stomac, esofag)
ulcere peptice: se gasesc in stomac si in zona superioara a intestinului subtire
ulcere la nivelul gurii: regasite la nivelul buzelor, pe gingii sau pe limba (ulcerul la nivelul gurii difera de ranile la nivelul buzelor)

Sensibilitatea dentara la frig: cauze si solutii eficiente

Sensibilitatea dentara apare atunci cand stratul profund al dintilor, numit dentina, este expus factorilor externi.

Pacientii descriu frecvent sensibilitate "la frig" fiindca apare atunci cand aerul atmosferic este rece.

De cele mai multe ori insa, sensibilitatea dentara la frig se asociaza si cu sensibilitatea la cald, rece sau alimente prea dulci.

Ce este dentina si ce rol are?
Dentina, un strat in mod normal profund, este expusa in urma eroziunii dentare sau a retragerii gingivale, atunci cand tesutul gingival se subtiaza si se retrage de pe suprafata dintilor, pana la radacina.

Pacientii cu straturile dentare integre, fara expunerea dentinei, nu au sensibilitate la frig sau in alte situatii.

Sensibilitatea dentara poate fi un simptom si al altor patologii stomatologice, precum cariile dentare, parodontoza, fisurile dentare etc.

Cauze
Expunerea dentinei si aparitia sensibilitatii pot aparea din numeroase cauze.

Cele mai frecvente includ:

- Periajul dentar exagerat

Folosirea unei periute de dinti dure, intens uzata, poate deveni prea agresiva pentru straturile dentare.

Folosirea indelungata a unei astfel de periute ssau periajul agresiv, de mai mult de 3 ori pe zi, pot duce la expunerea dentinei.

- Retractia gingivala

Unele persoane au genetic o gingie subtire, usor retrasa de pe suprafata dentara. Alti oameni dezvolta retractia gingivala in urma parodontozei sau altor probleme.

- Parodontoza

Inflamatia gingiilor poate duce la sensibilitate prin pierderea unor ligamente de sustinere, ceea ce provoaca retractie gingivala si expunerea radacinilor dentare.

Se pierde rolul protector al gingiei asupra dintelui, iar nervul dentar devine mai expus si implicit mai sensibil la factorii externi.

- Fisurile dentare

Fisurile sau orificiile dentare anormale actioneaza ca sursa de infectie. Infectia, de regula bacteriana, se raspandeste catre pulpa dentara, provoaca inflamatie si durere.

- Bruxismul

In bruxism, pacientii au tendinta de a strange sau de a scrasni dintii foarte puternic, involuntar si deseori in timpul somnului.

Straturile superficiale dentare se pot astfel eroda, expunand dentina.

- Produsele de albire dentara

Acestea sunt factori majori ce induc sensibilitate dentara.

Metoda ideala este de a apela la albiri dentare profesionale, realizate in cabinetul medicului stomatolog, in locul produselor din comert.

- Varsta

Sensibilitatea dentara este maxima intre varsta de 25 si 30 de ani.

- Tartru dentar

Tartrul de pe suprafata radacinilor dentare poate cauza sensibilitate.

- Apa de gura

Unele ape de gura contin acizi ce pot inrautati sensibilitatea dentara, la persoanele care au deja probleme de expunere a dentinei.

Cereti sfatul medicului stomatolog in legatura cu o apa de gura neutra, care nu v-ar dauna

- Alimentele acide

Consumul regulat al alimentelor cu un continut acid, precum fructele citrice, rosiile, ceaiurile, muraturile, poate induce si agrava eroziunile dentare.

- Procedurile stomatologice recente

Igienizarea dentara, implantul, extractiile dentare pot induce o sensibilitate dentara temporara, cu o durata de maxim cateva saptamani post-procedura.

Sensibilitatea dentara nu indica deci obligatoriu o infectie, ci eroziunea si/sau retractia gingivala.

Desigur, infectia poate fi una dintre cauze, motiv pentru care un consult stomatologic este necesar pentru un diagnostic cert.

TratamentSus
In unele cazuri, in special atunci cand se identifica si opresc anumiti factori declansatori, sensibilitatea dentara poate trece de la sine.

Sensibilitatea post-procedurala trece de asemenea spontan, in 4-6 saptamani de la interventie.

In cazurile mai complexe insa, in care cauza nu poate fi identificata sau este o patologie stomatologica, tratamentul de specialitate este necesar.

Totusi, evitarea expunerii la frig nu este o solutie ideala.

Scopul tratamentului este de a repara straturile dentare, astfel incat dentina sa fie protejata si sa nu mai existe sensibilitate.

Astfel tratamentul se alege de catre medicul dentist in functie de cauza sensibilitatii si de severitatea durerii.

Orice cauza de tipul tartrului, retractiei gingivale, infectiei si fisurilor dentare trebuie tratate conform recomandarilor medicului dentist, uneori fiind nevoie de mici interventii chirurgicale.

Intre timp, medicul va va recomanda cateva optiuni de tratament simptomatic, de aplicat atat pe perioada sensibilitatii cat si ulterior, cu scop preventiv.

Recomandari utile:

- Folositi o pasta de dinti desensibilizanta. Exista numeroase paste de dinti special formulate pentru dinti sensibili, care contin fluor insa nu contin concentratii mari de acizi.

Apa de gura neutra intra in aceeasi categorie de recomandari.

- Mentineti o igiena orala buna: Continuati sa periati dintii zilnic, sa utilizati ata dentara si sa va obisnuiti cu tehnici corecte de periaj, dar si cu igienizari profesionale periodice la medicul dentist.

- Folositi o periuta cu perii moi: astfel reduceti abrazivitatea periajului dentar. Asigurati-va ca va inlocuiti periuta de dinti atunci cand perii devin tari, iritanti

- Acordati atentie alimentelor acide: incercati sa reduceti treptat cantitatea de alimente acide pe care o consumati si observati daca sensibilitatea dentara s-a ameliorat

- Tratati bruxismul: daca observati ca aveti tendinta de a va inclesta maxilarul si de a va scrasni dintii, apelati la ajutor medical pentru a obtine un tratament.

Medicul dentist va poate de asemenea indruma intr-o astfel de situatie

- Mergeti la consultul stomatologic de rutina: o vizita la medicul dentist o data la 6 luni sau cel putin o data pe an este importanta pentru sanatatea orala si dentara

Daca sensibilitatea dentara persista chiar si dupa tratarea cauzei si aplicarea masurilor anterioare, discutati cu medicul dentist.

Exista cateva tehnici ce pot ameliora sensibilitatea dentara:

- Puntea dentara, pentru a acoperit radacinile dentare expuse

- Solutii fluorizate aplicate la radacina dintilor

- Solutii de sigilare a dentinei, pentru a limita expunerea ei la factorii externi

Cand ar trebui sa mergeti la medic?Sus
Programati o vizita la medicul dentist oricand simtiti o sensibilitate dentara ce dureaza mai mult de cateva zile.

Observati daca sensibilitatea apare spontan sau in urma consumului de alimente sau lichide reci, calde si/sau dulci.

ConcluzieSus
Sensibilitatea dentara la frig sau la alti factori poate aparea din diverse cauze, atat patologii stomatologice complexe cat si factori externi ce pot fi modificati.

Indiferent de caz, consultul stomatologic este important pentru stabilirea diagnosticului, a cauzei si a conduitei optime de tratament.

In plus fata de terapiile specifice, medicul stomatolog va va recomanda masuri corecte de igiena si obiceiuri mai sanatoase pentru a evita sensibilitatea dentara.