Sensibilitatea dentara apare atunci cand stratul profund al dintilor, numit dentina, este expus factorilor externi.

Pacientii descriu frecvent sensibilitate "la frig" fiindca apare atunci cand aerul atmosferic este rece.

De cele mai multe ori insa, sensibilitatea dentara la frig se asociaza si cu sensibilitatea la cald, rece sau alimente prea dulci.

Ce este dentina si ce rol are?
Dentina, un strat in mod normal profund, este expusa in urma eroziunii dentare sau a retragerii gingivale, atunci cand tesutul gingival se subtiaza si se retrage de pe suprafata dintilor, pana la radacina.

Pacientii cu straturile dentare integre, fara expunerea dentinei, nu au sensibilitate la frig sau in alte situatii.

Sensibilitatea dentara poate fi un simptom si al altor patologii stomatologice, precum cariile dentare, parodontoza, fisurile dentare etc.

Cauze
Expunerea dentinei si aparitia sensibilitatii pot aparea din numeroase cauze.

Cele mai frecvente includ:

- Periajul dentar exagerat

Folosirea unei periute de dinti dure, intens uzata, poate deveni prea agresiva pentru straturile dentare.

Folosirea indelungata a unei astfel de periute ssau periajul agresiv, de mai mult de 3 ori pe zi, pot duce la expunerea dentinei.

- Retractia gingivala

Unele persoane au genetic o gingie subtire, usor retrasa de pe suprafata dentara. Alti oameni dezvolta retractia gingivala in urma parodontozei sau altor probleme.

- Parodontoza

Inflamatia gingiilor poate duce la sensibilitate prin pierderea unor ligamente de sustinere, ceea ce provoaca retractie gingivala si expunerea radacinilor dentare.

Se pierde rolul protector al gingiei asupra dintelui, iar nervul dentar devine mai expus si implicit mai sensibil la factorii externi.

- Fisurile dentare

Fisurile sau orificiile dentare anormale actioneaza ca sursa de infectie. Infectia, de regula bacteriana, se raspandeste catre pulpa dentara, provoaca inflamatie si durere.

- Bruxismul

In bruxism, pacientii au tendinta de a strange sau de a scrasni dintii foarte puternic, involuntar si deseori in timpul somnului.

Straturile superficiale dentare se pot astfel eroda, expunand dentina.

- Produsele de albire dentara

Acestea sunt factori majori ce induc sensibilitate dentara.

Metoda ideala este de a apela la albiri dentare profesionale, realizate in cabinetul medicului stomatolog, in locul produselor din comert.

- Varsta

Sensibilitatea dentara este maxima intre varsta de 25 si 30 de ani.

- Tartru dentar

Tartrul de pe suprafata radacinilor dentare poate cauza sensibilitate.

- Apa de gura

Unele ape de gura contin acizi ce pot inrautati sensibilitatea dentara, la persoanele care au deja probleme de expunere a dentinei.

Cereti sfatul medicului stomatolog in legatura cu o apa de gura neutra, care nu v-ar dauna

- Alimentele acide

Consumul regulat al alimentelor cu un continut acid, precum fructele citrice, rosiile, ceaiurile, muraturile, poate induce si agrava eroziunile dentare.

- Procedurile stomatologice recente

Igienizarea dentara, implantul, extractiile dentare pot induce o sensibilitate dentara temporara, cu o durata de maxim cateva saptamani post-procedura.

Sensibilitatea dentara nu indica deci obligatoriu o infectie, ci eroziunea si/sau retractia gingivala.

Desigur, infectia poate fi una dintre cauze, motiv pentru care un consult stomatologic este necesar pentru un diagnostic cert.

TratamentSus
In unele cazuri, in special atunci cand se identifica si opresc anumiti factori declansatori, sensibilitatea dentara poate trece de la sine.

Sensibilitatea post-procedurala trece de asemenea spontan, in 4-6 saptamani de la interventie.

In cazurile mai complexe insa, in care cauza nu poate fi identificata sau este o patologie stomatologica, tratamentul de specialitate este necesar.

Totusi, evitarea expunerii la frig nu este o solutie ideala.

Scopul tratamentului este de a repara straturile dentare, astfel incat dentina sa fie protejata si sa nu mai existe sensibilitate.

Astfel tratamentul se alege de catre medicul dentist in functie de cauza sensibilitatii si de severitatea durerii.

Orice cauza de tipul tartrului, retractiei gingivale, infectiei si fisurilor dentare trebuie tratate conform recomandarilor medicului dentist, uneori fiind nevoie de mici interventii chirurgicale.

Intre timp, medicul va va recomanda cateva optiuni de tratament simptomatic, de aplicat atat pe perioada sensibilitatii cat si ulterior, cu scop preventiv.

Recomandari utile:

- Folositi o pasta de dinti desensibilizanta. Exista numeroase paste de dinti special formulate pentru dinti sensibili, care contin fluor insa nu contin concentratii mari de acizi.

Apa de gura neutra intra in aceeasi categorie de recomandari.

- Mentineti o igiena orala buna: Continuati sa periati dintii zilnic, sa utilizati ata dentara si sa va obisnuiti cu tehnici corecte de periaj, dar si cu igienizari profesionale periodice la medicul dentist.

- Folositi o periuta cu perii moi: astfel reduceti abrazivitatea periajului dentar. Asigurati-va ca va inlocuiti periuta de dinti atunci cand perii devin tari, iritanti

- Acordati atentie alimentelor acide: incercati sa reduceti treptat cantitatea de alimente acide pe care o consumati si observati daca sensibilitatea dentara s-a ameliorat

- Tratati bruxismul: daca observati ca aveti tendinta de a va inclesta maxilarul si de a va scrasni dintii, apelati la ajutor medical pentru a obtine un tratament.

Medicul dentist va poate de asemenea indruma intr-o astfel de situatie

- Mergeti la consultul stomatologic de rutina: o vizita la medicul dentist o data la 6 luni sau cel putin o data pe an este importanta pentru sanatatea orala si dentara

Daca sensibilitatea dentara persista chiar si dupa tratarea cauzei si aplicarea masurilor anterioare, discutati cu medicul dentist.

Exista cateva tehnici ce pot ameliora sensibilitatea dentara:

- Puntea dentara, pentru a acoperit radacinile dentare expuse

- Solutii fluorizate aplicate la radacina dintilor

- Solutii de sigilare a dentinei, pentru a limita expunerea ei la factorii externi

Cand ar trebui sa mergeti la medic?Sus
Programati o vizita la medicul dentist oricand simtiti o sensibilitate dentara ce dureaza mai mult de cateva zile.

Observati daca sensibilitatea apare spontan sau in urma consumului de alimente sau lichide reci, calde si/sau dulci.

ConcluzieSus
Sensibilitatea dentara la frig sau la alti factori poate aparea din diverse cauze, atat patologii stomatologice complexe cat si factori externi ce pot fi modificati.

Indiferent de caz, consultul stomatologic este important pentru stabilirea diagnosticului, a cauzei si a conduitei optime de tratament.

In plus fata de terapiile specifice, medicul stomatolog va va recomanda masuri corecte de igiena si obiceiuri mai sanatoase pentru a evita sensibilitatea dentara.

Putem preveni diabetul? Ce masuri trebuie luate

Diabetul este o boala cronica caracterizata prin niveluri ridicate de glucoza in sange. Maladia afecteaza tot mai multe persoane, provocand, potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, peste 1,5 milioane de decese anual in intreaga lume.

Cea mai des intalnita forma, reprezentand aproximativ 95% din cazuri, este reprezentata de diabetul zaharat de tip 2.

Cauze si factori de riscSus
Antecedentele familiale de diabet zaharat, lipsa de exercitiu fizic si obezitatea sunt principalii factori de risc recunoscuti pentru dezvoltarea diabetului.

Acest lucru explica de ce strategiile de prevenire pornesc intotdeauna de la modificarea stilului de viata, care inseamna atat o nutritie atenta, cat si o activitate fizica regulata.

Diabetul este asociat cu aparitia complicatiilor cronice, care pot afecta diferite organe si tesuturi, inclusiv ochii, rinichii, inima, vasele de sange si nervii periferici, si sunt responsabile de invaliditate si mortalitatea asociata diabetului zaharat.

Tipuri de diabet zaharatSus
- Diabet zaharat de tip 2 (non-insulino-dependent), care este de departe forma cea mai frecventa (95% din cazuri) si care afecteaza cu precadere persoanele de varsta mijlocie, dintre care majoritatea sunt supraponderale sau obeze.

In aceasta forma de diabet zaharat, pancreasul continua sa produca, desi intr-o masura mai mica, hormonul insulina, dar celulele organismului nu sunt in masura sa-l foloseasca pentru a preveni excesul de zahar, determinand astfel o acumulare cunoscuta drept hiperglicemie.

Aceasta forma a bolii nu are manifestari vizibile, care sa atraga atentia, de cele mai multe ori pacientii descoperind intamplator, in timpul controalelor de rutina si ca urmare a testelor de sange.

- Diabet zaharat de tip 1 (insulino-dependent), care este o forma mai rara a bolii (5% din cazuri) si, in principal, afecteaza copiii si adolescentii.

In aceasta forma, in pancreas sunt distruse definitiv celulele care produc insulina din cauza unui proces inflamator autoimun, declansat cel mai probabil de o infectie virala. Ca urmare, pancreasul produce mai putina insulina sau chiar deloc.

Prevenirea si tratarea diabetuluiSus
In ambele forme de diabet este demonstrat ca exista o predispozitie genetica si / sau de familie, astfel incat toate persoanele care au un diabetic printre rudele de gradul intai vor trebui sa acorde o atentie deosebita factorilor de risc pentru dezvoltarea diabetului zaharat.

Controlul glicemic optim realizat cu tratament medicamentos si punerea in aplicare a unui stil de viata adecvat, care include obiceiuri alimentare sanatoase asociate cu activitatea fizica, pot reduce riscul de a dezvolta complicatii cronice asociate cu diabetul sau pot incetini progresia acestuia.

Mentinerea sub control a greutatii are rol preventiv in diabetul de orice tip. Un studiu realizat in Suedia a aratat faptul ca riscul de a dezvolta diabet zaharat este de aproximativ 10 ori mai mare la subiectii obezi si ca o pierdere in greutate de numai 4,5 kilograme poate reduce riscul de diabet cu 30%.

Activitatea fizica moderata, precum mersul zilnic pe jos in pas vioi timp de o jumatate de ora, este extrem de benefica, atat in prevenirea diabetului, cat si ca masura curativa.

Renuntarea la consumul de alcool si tigari se inscrie in adoptarea unui stil de viata corespunzator, menit sa tina sub control diabetul.

Cum să NU te arzi la soare: 7 lucruri esențiale.

Atenție, au apărut primele paciente cu arsuri solare. (Mic) ghid pentru toți cei ce vor să se bronzeze fără riscuri.
Până când noțiunile de prim ajutor vor fi predate în toate școlile din România (așa cum prevede legea Ciuhodaru depusă de mai multe ori în parlament) e bine de știut:
1. Expunerea la soare trebuie făcută progresiv, în cicluri de 20 de minute, câte 5 minute pentru fiecare parte a corpului, evitând intervalul orar 10-16.
2. Dacă sunteți la piscină sau la mare e bine de știut că apa amplifică efectul radiațiilor solare iar senzația de confort termic nu vă protejează de arsuri.
3. Aplicați în mod repetat loțiunile de plajă pentru a asigura un ecran protector. Formula ,,este bine puțin mai mult decât ar trebui” este cea care vă asigură că veți beneficia de factorul de protecție care este menționat pe etichetă.
4. Puteți utiliza geluri sau spray-uri iar dacă aveți tenul gras căutați formule noncomedogenice. Verificați factorul de protecție solară, menționat pe ambalaj (SPF protection factor), ce trebuie să fie cu atât mai mare cu cât pielea e mai deschisă la culoare și intensitatea expunerii la radiațiile solare mai mare. Persoanele cu piele sensibilă trebuie să folosească în primele zile de expunere creme de fotoprotecţie cu SPF minim 50 putând apoi trece la un indice mai mic, respectiv 25.
5. Soluțiile vor fi aplicate cu 30 de minute înainte de expunerea la soare pentru a asigura pătrunderea optimă în piele și la fiecare ieșire din apă. Produsele rezistente la apă sau transpirație asigură în apă o protecție de minim 40 de minute pentru radiațiile ultraviolete iar dacă sunt aplicate corect durata protecției ajunge și până la 80 de minute.
6. Beți 1,5-2 litri de lichide pe zi, nu prea reci, apă sau sucuri naturale de fructe sau ceaiuri călduțe (soc, mușețel, urzici), neașteptând apariția senzației de sete, adică un pahar la 15-20 minute. Evitați băuturile ce conțin cofeină (cafea, ceai, cola) sau zahăr (sucurile carbogazoase) în cantitate mare întrucât sunt diuretice - vă deshidratează și vă transformă într-o potențială victimă a caniculei.
7. Prezentarea tardivă la spital sau tratamentele improvizate în arsuri precum aplicarea de iaurt, ulei, sare, miere pot complica evoluția și se pot solda cu sechele de ordin estetic.
Rețineți (!!!) Protecție, răcoare, hidratare - sunt cele 3 măsuri importante pentru a evita insolațiile și arsurile solare.

SURSA FACEBOOK TUDOR CIUHODARU

Atenție, e caniculă. Mic ghid de supraviețuire. Ce trebuie să (NU) faceţi în spații închise, pe stradă.
1. În spaţii inchise (acasă şi la birou):
a) evitaţi creşterea temperaturii având grijă să:
• Limitaţi utilizarea aparatelor electrocasnice, a luminii artificiale şi a surselor de căldură.
• Acoperiţi ferestrele expuse la soare.
• Mențineţi închise toate ferestrele când temperatura exterioară este mai mare decât cea din spaţiul închis.
• Nu utilizaţi ventilatoare dacă temperatura a depăşit 32 grade.
b) scădeţi temperatura având grijă să:
• Aerisiţi dimineața devreme sau seara târziu utilizând curenţi de aer.
• Reglaţi aerul condiţionat la 5 grade sub temperatura ambientală.
2. În spații deschise (pe stradă şi la locul de muncă):
• Deplasările sunt recomandate în primele ore ale dimineţii sau seara, pe cât posibil prin zone umbrite, alternaţi deplasarea cu repausul în spaţii dotate cu aer condiţionat (magazine, spaţii publice) sau fără expunere directă la soare (corturi, umbrare).
• Evitaţi deplasările, aglomeraţiile, expunerea la soare, efortul fizic intens desfăşurat în exterior între orele 11-18.
• Purtaţi haine lejere, subţiri, deschise la culoare, pălării şi ochelari de soare.
• Beţi 1,5-2 litri de lichide pe zi, nu prea reci, apă sau sucuri naturale de fructe sau ceaiuri calduţe (soc, muşeţel, urzici), neaşteptând apariţia senzatiei de sete, adică un pahar la 15-20 minute.
• Mâncaţi fructe şi legume (pepene, prune, rosii) sau iaurt (echivalentul unui pahar de apă), mâncaţi echilibrat şi variat insistând pe produse cu valoare calorică mică.
• Evitaţi băuturile ce conţin cofeină (cafea, ceai, cola) sau zahăr (sucurile carbogazoase ) în cantitate mare întrucât sunt diuretice.
• Evitaţi alimentele cu un conţinut mare de grăsimi, în special de origine animală;
• Nu consumaţi alcool (inclusiv bere) – vă deshidratează si vă transformă într-o potenţială victimă a caniculei.
• Nu lăsaţi copilul singur în maşină chiar pe perioade scurte.
• Menţineţi legătura cu persoanele în vârstă (rude, vecini, persoane cu dizabilităţi) interesându-vă de starea de sănătate a acestora şi oferiţi-le asistenţă ori de câte ori au nevoie.
3. Prim ajutor. Dacă apar manifestări legate de expunerea la căldură (crampe de căldură, insolaţie, epuizarea termică) trebuie:
1. Repaus într-un spaţiu umbrit şi răcoros.
2. Consum de lichide: apă, sucuri de fructe, ceaiuri, iaurt.
3. Scăderea temperaturii corpului (prin udat si ventilat).
4. Activitatea fizică se reia doar după câteva ore.
Dacă manifestarile nu dispar rapid sau se agravează:
1. Sunaţi la 112.
2. Îndreptaţi-vă spre cea mai apropiată Unitate de Primire a Urgenţelor.
Rețineți:
1. Copiii sunt primii afectați.
2. Cei mai expuşi sunt cei ce petrec mult timp în spaţii deschise: în zone de agrement, pe litoral, la piscină sau la iarbă verde, cei ce muncesc în soare, vârstnicii cu patologie asociată cardiovasculară, respiratorie sau neurologică, persoanele obeze, pacienți cu afecțiuni metabolice.
3. Temperaturile crescute chiar şi pe durata nopţii duc la apariţia epuizării termice:
4. Nedecelată şi netratată la timp epuizarea termică evoluează spre forme clincice severe ce pot merge până la şoc termic şi deces.

SURSA FACEBOOK TUDOR CIUHODARU