Planul Urbanistic General (PUG) urmează să fie discutat la nivelul Ministerului Culturii. Ultima variantă a documentului strategic în urbanism a fost înaintată la Comisia naţională a monumentelor istorice. Încă nu se ştie precis data la care va intra în dezbaterea Comisiei naţionale, cert este că forul central a iniţiat o corespondenţă pe temă cu Primăria.
Actualizarea PUG-ul este unul dintre proiectele greu încercate ale actualei administraţii locale. Cu toate că PUG-ul este finalizat încă din 2015, avizarea documentului a întârziat extrem de mult, fiind făcute inclusiv mai multe completări sau modificări ale planului predat iniţial de firma Search Corporation. În context, amintim că actualul PUG a fost aprobat în 1998 şi a fost prelungit de mai multe ori, în urma unor decizii ale guvernului. Termenul limită pentru aprobarea documentului strategic este sfârşitul anului 2023. Totuşi, PUG-ul Iaşului ar putea fi aprobat mai devreme în Consiliul Local, dacă ţinem cont că Primăria mai are nevoie de două avize: de la Comisia naţională a monumentelor istorice şi de la Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei (MLPDA), ultimul aviz fiind mai mult formal. De-a lungul timpului, întârzierea aprobării PUG-ului a stârnit numeroase controverse, fostul arhitect-şef al Iaşului Tudor Vericeanu fiind nominalizat acum 5 ani drept „vinovat“ pentru tergiversarea aprobării documentului. În 2015, el şi-a pierdut funcţia, iar întârzierea actualizării PUG-ului a fost unul dintre principalele reproşuri ale primarului Mihai Chirica. Cu toate acestea, la cinci ani distanţă, perioadă în care nu mai puţin de patru persoane au ocupat funcţia de arhitect-şef, aprobarea documentului strategic încă dă bătăi de cap administraţiei locale. Între timp, PUG-ul din 1998 a fost modificat prin numeroase planuri urbanistice zonale, iar unii investitori imobiliari profită de lipsa de reglementări pe anumite zone pentru a implementa proiecte care, poate, cu un PUG actualizat nu ar fi fost oportune. Important de ştiut este că prin aprobarea unui nou plan general, Primăria impune condiţii de construire în fiecare zonă din oraş astfel că numărul de planuri urbanistice zonale va fi redus simţitor.
Care este situaţia la nivel naţional
O situaţie a avizelor emise de MLPDA în perioada 2008 - 2019 arată că primăriile a doar 20 de municipii reşedinţă de judeţ au dus la bun sfârşit actualizarea planurilor urbanistice generale care fuseseră întocmite înainte anul 2003. Ministerul Dezvoltării este ultima instituţie responsabilă cu acordarea avizului înainte ca un PUG să fie aprobat într-un consiliu local. Autoritatea centrală realizează o verificare din punctul de vedere al conformităţii administrative şi tehnice, al concordanţei cu legislaţia în domeniul urbanismului şi legislaţia conexă, al respectării principiilor de dezvoltare durabilă şi conformării direcţiilor de dezvoltare cuprinse în documentaţiilor de nivel superior.
Din acest motiv, avizul MLPDA este considerat a fi unul formal, în timp ce avizul Comisiei naţionale a monumentelor istorice este acordat în alte condiţii care pot duce, de exemplu, chiar la o creştere a zonei protejate a Iaşului, ceea ce ar determina şi unele restricţii de construire. Cel mai recent aviz a fost dat de MLPDA în 2019 în cazul planului urbanistic din Piatra Neamţ. Celelalte 19 de avize au fost acordate în perioada 2008 - 2016, după cum urmează: Oradea (2016), Slatina (2015), Galaţi şi Alba Iulia (2014), Bistriţa (2013), Bacău, Cluj-Napoca, Miercurea Ciuc şi Râmnicu Vâlcea (2012), Braşov şi Sibiu (2011), Zalău, Drobeta-Turnu Severin, Giurgiu şi Reşiţa (2010), Călăraşi şi Buzău (2009), Slobozia şi Bucureşti (2008). De remarcat că nici municipii precum Timişoara, Ploieşti, Constanţa sau Craiova nu au reuşit să-şi actualizeze planurile urbanistice realizate înainte de anul 2003. În ceea ce priveşte Iaşul, actualul PUG a fost aprobat în 1998, iar valabiltatea acestuia a fost prelungită de trei ori, ultima dată cu precizarea „până la aprobarea noului PUG“, dar fără a depăşi termenul de decembrie 2023.
