Într-un material publicat pe pagina Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“, mai multe cadre didactice de la instituţia de învăţământ superior medical răspund la cele mai importante întrebări legate de coronavirus. Întregul interviu îl veţi putea citi pe pagina UMF Iaşi, cu trimitere din ediţia noastră electronică. Prof.dr. Luminiţa Smaranda Iancu, coordonator al direcţiei de studiu Microbiologie de la UMF Iaşi şi prorector responsabil cu studii postuniversitare, a explicat că obţinerea unui vaccin este un proces care a început acum, existând multe cercetări avansate, dar că va fi nevoie de măcar un an până la intrarea acestuia pe piaţă.
„Pentru obţinerea unui vaccin anti SARS-Cov 2 s-au mobilizat echipe de cercetători din întreaga lume, fiind alocate fonduri impresionante. Temporizarea introducerii pe piaţă, care poate însemna între 12 şi 18 luni, este legată de obligativitatea parcurgerii tuturor etapelor necesare pentru verificarea eficienţei, şi mai ales a siguranţei acestor noi vaccinuri“, a explicat prof.dr. Luminiţa Iancu în interviul citat. Aceasta a mai spus că sunt şi multe studii care vorbesc de supravieţuirea virusului pe suprafeţele contaminate, care au rezultate diferite fiindcă sunt condiţii diferite de testare, dar că există o serie de concluzii comune. „Cert este că, în condiţii de umiditate şi temperaturi joase, vehiculat prin secreţii respiratorii, virusul poate persista de la câteva ore la mai multe zile, motiv pentru care decontaminarea periodică, riguroasă a suprafeţelor pe care le atingem este la fel de importantă ca spălatul pe mâini. Unele surse de contaminare, deşi frecvent utilizate (telefon mobil, tastatura PC etc.) sunt ignorate, motiv pentru care, la serviciu şi acasă, trebuie să trecem în revistă toate suprafeţele pe care le atingem şi să le decontaminăm periodic cu soluţii dezinfectante“, a explicat prof.dr. Luminiţa Iancu.
Aceasta a mai punctat şi faptul că virusul nu poate fi oprit, ci doar încetinit, prin respectarea măsurilor indicate de autorităţi, şi că oprirea circulaţiei virusului poate fi adusă în discuţie doar ca o consecinţă a imunizării, pe care naturală sau artificială, a majorităţii celor receptivi. Însă atrage atenţia asupra faptului că sistarea cursurilor este inutilă atât timp cât tinerii îşi petrec acest timp în cluburi sau în mall-uri, riscând să se contamineze mai mult decât ar fi făcut-o la universitate sau la şcoală. Aceasta a explicat şi motivul pentru care izolarea la domiciliu se face pentru 14 zile, fiindcă aceasta este perioada maximă de incubaţie, media fiind de şapte zile, spre comparaţie cu gripa, unde perioada de incubaţie este de cel mult patru zile.
În acelaşi material, prof.dr. Cătălina Luca, care coordonează disciplina de Boli Infecţioase la UMF Iaşi şi este şef de secţie la Spitalul de Boli Infecţioase Iaşi, spune că virusul se prezintă cu simptome clinice similare gripei - tuse, febră, dureri de cap, astenie, până la simptome severe de insuficienţă respiratorie acută. „Pacienţii suspectaţi sau confirmaţi cu infecţia produsă de SARS - CoV-2 trebuie internaţi în clinici de boli infecţioase pentru diagnostic şi tratament. Din datele clinice şi epidemiologice acumulate până în prezent, s-a constatat că pacienţii vârstnici, cei cu boli asociate (în special boli cardiovasculare), imunodeprimaţi (cancer, diabet) prezintă un risc crescut pentru o evoluţie nefavorabilă a bolii. Nu există date care să demonstreze eficienţa superioară pentru un anumit tip de produse dezinfectante. Dezinfectanţii chimici care pot ucide noul coronavirus (SARS-Cov 2) sunt dezinfectanţi care conţin clor, înălbitori, solvent, etanol de 75%, acid paracetic si cloroform“, a precizat prof.dr. Cătălin Luca.
Materialul publicat pe pagina Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“ poate fi citit AICI
