Anunţat încă de sâmbătă, decretul privind instituirea stării de urgenţă întârzia şi azi-noapte, la închiderea ediţiei, să fie făcut public. Premierul Orban a vorbit în termeni generali, vagi, despre măsurile excepţionale care ar putea fi impuse populaţiei. Ce ştim că ar urma să se întâmple, strict pe baza discursului public îmbrăţişat de autorităţi
Klaus Iohannis a anunţat sâmbătă instituirea stării de urgenţă de la începutul acestei săptămâni. Această măsură se poate institui pe o perioadă de cel mult 30 de zile, dar preşedintele, cu încuviinţarea Parlamentului, poate prelungi durata şi poate extinde sau restrânge aria de aplicare a acesteia. În cazul instituirii stării de urgenţă, coordonarea aplicării măsurilor dispuse prin decret revine Ministerului de Interne. Poliţia Comunitară poate fi militarizată, desfăşurându-şi activitatea în subordinea MAI.
„Nu vor fi tancuri pe străzi“
Până aseară târziu, guvernul nu a anunţat concret care vor fi măsurile luate după decretarea stării de urgenţă, nici măcar ziua şi ora de la care va intra în vigoare. Premierul Ludovic Orban a vorbit pe larg despre eventualele măsuri care s-ar putea regăsi în decret. El a afirmat că „nu vor fi tancuri pe străzi, cu siguranţă nu o să vedem armata pe străzi“ şi nici „nu vom ţine oamenii izolaţi la domiciliu 21 de zile“. „La solicitarea preşedintelui, am cerut fiecărui ministru responsabil care are nevoie de măsuri speciale care să fie introduse în planul de măsuri aferente decretului prezidenţial prin care se instituie starea de urgenţă să vină cu aceste măsuri şi vreau să încredinţez cetăţenii români că vom lua doar acele măsuri care sunt absolut necesare“, a declarat Orban. El a dat şi câteva exemple de astfel de măsuri. „Se ştie că e o nevoie acută de materiale, de echipamente, de substanţe, de echipamente de protecţie pentru care există în momentul de faţă o dificultate foarte mare în obţinerea lor datorită cererii crescute din partea tuturor statelor pentru astfel de materiale. Avem nevoie de proceduri de achiziţii rapide, imediate, prin negociere directă, de fiecare dată când avem posibilitatea de a încheia contracte prin care să obţinem astfel de produse, de echipamente, care sunt absolut necesare pentru funcţionarea întregului dispozitiv care se luptă împotriva acestui virus“, a explicat Orban.
El a spus că o altă măsură care ar putea fi luată se referă la limitarea creşterii preţurilor la medicamente. „Orice măsură care va fi impusă în cadrul stării de urgenţă va fi o măsură pe care noi o vom considera absolut necesară şi vom încerca să limităm la maximum eventuale drepturi şi libertăţi care să fie afectate în cadrul stării de urgenţă“, a explicat premierul. Orban a mai spus că există şi posibilitatea unor rechiziţii dacă este nevoie de spaţii de carantină. „Propunerile sunt legate şi de măsuri în domeniul economic, de susţinerea companiilor care sunt afectate de această criză, măsuri de susţinere a angajaţilor de la aceste companii. Din câte ştiu, există şi posibilitatea unor rechiziţii, dacă vom avea nevoie de spaţii de carantină se poate apela la astfel de rechiziţii. De asemenea, există posibilitatea de a exista la un moment dat anumite restricţii, dar din câte ştiu eu, ele nu sunt prevăzute în momentul de faţă. Forma finală a decretului va fi prezentată de preşedintele României“, a spus Orban.
Orban: Risc de infectare între 40% şi 70%, în doi ani
Guvernul analizează toate scenariile posibile şi încearcă să fie pregătit pentru orice situaţie, a mai declarat aseară, întrebat în ce măsură este pregătită România pentru un scenariu precum cele prezentate de oficiali francezi şi germani, care se aşteaptă la un număr foarte mare de oameni care vor fi afectaţi de pandemie. Ludovic Orban a mai spus că „la un anumit moment nu vom putea trata toţi pacienţii la spitale“. Mai exact, s-ar putea ajunge în situaţia în care să fie tratate în spitale doar cazurile mai grave. Premierul a spus că epidemiologii vorbesc despre un risc de infectare între 40 şi 70%, într-o perioadă de doi ani. „Prezentarea acestui scenariu ca şi cum în scurt timp ar exista un asemenea risc de infectare nu e total conformă cu realitatea. În declaraţii ale epidemiologilor se vorbeşte de acest risc de infectare între 40 şi 70%, dar într-o perioadă mai lungă, de doi ani de zile. Deocamdată nu există o previziune cu argumente foarte solide. Noi analizăm scenariile posibile şi încercăm să fim pregătiţi pentru orice situaţie. Din cauza asta urmărim pe mai multe planuri diferite posibilităţi de reacţie. Tocmai de asta am anunţat că la un anumit moment nu vom putea trata toţi pacienţii la spitale“, a răspuns Orban.
Se extinde carantina pentru persoanele întoarse din străinătate
Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a anunţat ieri că vor intra în izolare la domiciliu, pentru 14 zile, toate persoanele care vin din zone cu mai mult de 500 de cazuri, indiferent că vin pe cale aeriană sau rutieră. „Izolare la domicliu, în locaţia declarată la intrarea în ţară, pe o perioadă de 14 zile, pentru totate persoanele asimptomatice care sosesc în România din ţările unde sunt confirmate cel puţin 500 de cazuri“, a anunţat Vela. Acesta a mai spus că se extinde obligaţia intrării în carantină pentru cei care vin în ţară din zone carantinate. De asemenea, s-a instituit obligaţia ITM-urilor de a verifica modul cum sunt implementate măsurile privind declararea programului de lucru pentru reducerea riscului de contaminare. În plus, se suspendă până la 31 martie organizarea şi desfăşurarea târgurilor auto.
„Nu discutăm de închiderea oraşului“
Anterior, Grupul de Comunicare Strategică a transmis, sâmbătă seară, precizări despre decretarea stării de urgenţă, afirmând că vor fi avute în vedere doar acele măsuri necesare în combaterea răspândirii noului coronavirus. Secretarul de stat din Ministerul Sănătăţii Nelu Tătaru spune că, prin decretarea stării de urgenţă, poate fi limitată deplasarea în anumite zone, „izolarea va fi izolare“ şi pot fi închise instituţii sau unităţi de alimentaţie publică, precum mall-uri, ori restaurante. „Nu discutăm în cadrul stării de urgenţă de închiderea oraşului, discutăm despre nişte ordonanţe militare care se pot da în cadrul situaţiei de urgenţă. În contextul acestei stări de urgenţă, se pot lua anumite decizii: se închid anumite instituţii, restaurante, mall-uri, se limitează circulaţia, se pot face percheziţii, se pot face controale se poate limita accesul în anumite zone“, a afirmat Nelu Tătaru. Acesta a precizat că al doilea om în stat devine ministrul Afacerilor Interne, iar măsurile se iau în contextul în care România trece la scenariul 3 în ceea ce priveşte evoluia cazurilor de îmbolnăvire, dar şi ţinând cont de contextul evoluţiei virusului pe plan european.
De asemenea, comisarul Traian Berbeceanu, şeful de Cabinet al ministrului de Interne Marcel Vela, afirmă că nu se vor raţionaliza alimentele, ţara nu va fi blocată şi afirmă că este falsă ideea potrivit căreia ar putea apărea abuzuri ale autorităţilor.
Ce spune legea
Legea prevede o varietate largă de măsuri pe care statul le poate lua după decretarea stării de urgenţă. Enumerăm mai jos doar acele acţiuni care ar putea fi luate în cazul unei epidemii, în ordinea din actul normativ.
c) să limiteze sau să interzică circulaţia vehiculelor sau a persoanelor în anumite zone ori între anumite ore şi să elibereze, în cazuri justificate, permise de liberă circulaţie;
d) să efectueze controale asupra unor persoane sau locuri, când acestea se impun;
e) să efectueze razii;
f) să exercite în mod exclusiv dreptul de a autoriza desfăşurarea adunărilor publice, a manifestaţiilor sau marşurilor;
g) să evacueze din zona supusă regimului stării de asediu sau de urgenţă persoanele a căror prezenţă nu se justifică;
h) să dirijeze persoanele evacuate sau refugiate pe direcţiile şi în zonele stabilite şi să ţină evidenţa acestora;
j) să dispună închiderea temporară a unor staţii de distribuire a carburanţilor, a unor restaurante, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociaţiilor şi ale altor localuri publice;
k) să suspende temporar apariţia sau difuzarea unor publicaţii ori a unor emisiuni ale posturilor de radio sau de televiziune;
m) să dispună raţionalizarea alimentelor şi a altor produse de strictă necesitate;
o) să interzică circulaţia rutieră, feroviară, maritimă, fluvială şi aeriană pe diferite rute.
