UTI Grup şi Information Business Consulting (IBC) cer una de la alta sume mari de bani, însă justiţia nu a stabilit nici cine ar trebui să facă dreptate în acest caz. Cazul e unic, pentru că banii ceruţi s-ar fi strâns pentru şpaga cerută de fostul primar Gheorghe Nichita.
Un proces cu miză financiară importantă, purtat între firmele implicate în procesul care-l pri­veşte pe fostul primar Gheorghe Nichita, este plimbat de mai multe luni între instanţele de judecată. Litigiul a fost deschis în martie 2019, ca urmare a unei cereri a IBC, firma ieşeană cerând de la UTI achitarea unei facturi de 2,4 milioane de lei, plus dobânzi. Atât Tribunalul Bucureşti, cât şi Tribunalul Iaşi şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a procesului, din acest motiv fiind sesizată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României. Ieri, Curtea Supremă a înregistrat acest dosar şi urmează, în perioada următoare, să pronunţe o soluţie. Odată cu întâmpinarea, UTI a formulat o cerere reconvenţională şi a cerut, la rândul său, plata unei sume de 3,7 milioane de lei.
Cum a izbucnit conflictul
Ambele revendicări, atât a societăţii ieşene, cât şi a celei bucureştene, au legătură cu contractul „Sistem de management de trafic în Municipiul Iaşi“, semnat în 2013. Respectivul contract, ce a avut o valoare de aproape 70 de milioane de lei, presupunea îm­bunătăţirea sistemului de sema­forizare din Iaşi, cele două firme împărţindu-şi sarcinile în mod inegal, UTI având o contribuţie de 80% din lucrări. Înainte de începerea lucrărilor, reprezentanţii celor două firme, spun procurorii, s-ar fi înţeles cu primarul Iaşului de la acea vreme, Gheorghe Nichita, pentru a-i da o mită de 10% din proiect, conform DNA. Suma de bani ar fi trebuit să ajungă la Nichita prin intermediul unui cont deschis de IBC, descris de procurori ca fiind unul „colector“. Până la momentul reţinerii şi apoi trimiterii în judecată a lui Nichita, în acel cont UTI ar fi virat 3,6 milioane de lei, sub pretextul unor lucrări formal efectuate de IBC, însă, în realitate, fictive, susţine UTI. „Din declara­ţiile date în faţa organe­lor de cercetare penală, repre­zen­tanţii IBC au recunoscut că deşi a încasat de la UTI sume pentru servicii, IBC urma să nu preste­ze acele servicii“, au precizat reprezentanţii UTI, în instanţă.
Suma de 2,4 milioane de lei cerută de la UTI de IBC reprezintă o factură emisă după arestarea lui Nichita, ce ar fi trebuit decontată în acelaşi cont, însă pe care firma din Bucureşti a refuzat să o mai plătească din cauza anchetei.
Dosarul mitei lui Nichita se judecă în prezent la Curtea de Apel Bucureşti, un nou termen fiind chiar astăzi. Nichita a primit 4 ani de închisoare cu executare în primă instanţă.
Motivarea primei instanţe a arătat că Nichita nu a primit până la urmă banii strânşi în contul colector şi nici nu a avut acces la ei, din acest motiv, suma de 3,6 milioane de lei nefiind confiscată. Judecătorii au considerat însă că sunt probe că fostul primar a pretins 10% din contract şi că a primit efectiv echipamente electronice în valoare de 20.000 de lei, cazare în Beijing şi Hong Kong pentru el şi alţi angajaţi ai Primăriei, în valoare de 28.364,76 de lei, reduceri la Hotel Marriot în perioada 2013 - 2015, în valoare de 22.850 de lei.
SURSA.ZIARULDEIASI.RO