Numărul de pasageri a depăşit pentru prima dată pragul de 1,3 milioane. Actualul director al aerogării are câteva explicaţii pentru frânarea creşterii, însă fostul şef al Aeroportului îi reproşează faptul că nu a făcut nimic pentru creşterea traficului.
Doar 58.000 de pasageri reprezintă avansul de trafic al Aeroportului în 2019 faţă de anul 2018. Cei 1.314.211 călători înseamnă o creştere procentuală de 4,58 la sută faţă de fluxul total de 1.256.640 de pasageri înregistraţi în 2018. Directorul general, Cătălin Bulgariu, a explicat că, până când nu va fi extinsă infrastructura aeroportuară, nu vor mai fi posibile creşteri de trafic ca în anii precedenţi. Anul 2018 a fost cu 14,57 la sută mai „aglomerat“ decât 2017, an care, la rândul lui, a marcat o creştere cu 48,9 la sută a numărului de pasageri faţă de 2016.
Cătălin Bulgariu a prezentat câteva motive pentru care fluxul de călători înregistrează creşteri lente. Pe lângă necesitatea investiţiilor în infrastructură, „de vină“ ar fi voucherele de vacanţă care au ţinut mai mulţi români în ţară, lipsa avioanelor mai ales pentru curse charter, reducerea numărului de rute, dar şi plecarea companiei Ernest Airlines, care a decis să se mute în Ucraina după doar două luni de zboruri din/spre România.
Ce face concurenţa
Încetinirea i-a dat prilejul liderului consilierilor judeţeni liberali să arate spre aeroporturile din Bacău şi Suceava: „Concurenţa celor două aeroporturi din Moldova începe să se facă simţită şi pentru că nu s-a menţinut ritmul de dezvoltare la Aeroportul Iaşi în ultimii 3 ani“.
Romeo Vatră a făcut aluzie la abandonarea de către conducerea CJ instalată în 2016 a proiectului de extindere a actualelor terminale. Amintim că administraţia judeţeană PSD-ALDE a invocat în mai multe rânduri unele „neconformităţi“ în proiect, pe care însă a preferat să nu le corecteze.
La rândul lui, fostul director al Aeroportului, Alexandru Anghel, ne-a declarat că pragul celor 1,3 milioane de pasageri trebuia atins în 2018, iar obiectivul pentru anul trecut era de 1,4 milioane de călători. „Indicatorul de trafic pasageri este îndeplinit în proporţie de 14 la sută“, a precizat el, amintind că în decembrie 2017 i-a fost suspendat, apoi reziliat contractul de mandat pentru motive mult mai simple, inventate. „Trebuia să-şi prezinte demisia, profitul este în scădere, avem procese cu Blue Air care ameninţă că pleacă, extinderea platformei trebuia să fie finalizată“, a enumerat Anghel câteva motive pentru demiterea actualului director general.
Blue Air rămâne datoare, dar nu se predă
„Salvarea“ conducerii aerogării pare să vină de la Wizz Air, companie low cost care controlează deja jumătate din traficul de pasageri de la Iaşi. În această vară, urmează să fie deschise încă şase destinaţii cu zboruri de două şi de trei ori pe săptămână, care ar putea să ducă fluxul de călători la peste 1,4 milioane până la sfârşitul anului. Rămâne însă de înfruntat criza aparatelor de zbor, care aproape că a scos din cursă celălalt mare operator de pe Aeroportul Iaşi, Blue Air. Compania românească asigură o treime din fluxul de pasageri de aici, dar are datorii de câteva milioane de lei plus două procese cu regia pe subiectul restanţelor şi al unui discount consistent.
Directorul Bulgariu a semnalat însă un început de revenire a companiei, afectată de criza Boeing 737 MAX. Ca o confirmare, Blue Air a anun­ţat ieri lansarea a şase noi cur­se, dar nu de la Iaşi, ci de la Bacău. De aici, din iunie, după refacerea stratului de uzură al pistei, se va putea zbura spre Atena, Birmingham, Copenhaga, Larnaca, Oslo şi Stuttgart. Tot din iunie, Blue Air va deschide rutele Iaşi-Verona şi Bucureşti-München.
Cursa spre Verona „ia faţa“ Wizz Air, care programase un zbor abia pentru august. Cele­lalte cinci destinaţii noi ale companiei maghiare sunt Bar­celona (care o dublează pe cea a Blue Air), Bari, Torino, Ber­lin Schönefeld şi London South­end.
Până la vară, conducerea aerogării ieşene mai are de rezolvat extinderea platformei pentru hangarul Aero­star, eventuale intervenţii la stratul de uzură al pistei şi im­punerea zonelor de servituţi, mai ales pentru capătul pistei dinspre Aroneanu.
SURSA.ZIARULDEIASI.RO