Mai exact, 10.150 lei este media salariilor de bază brute ale celor peste 200 de angajaţi din aparatul propriu al Consiliului Judeţean. La acest salariu de bază se adaugă toate celelalte sporuri, ce pot duce în multe cazuri la un salariu “în mână” comparabil ca valoare, dacă nu chiar mai ridicat în unele cazuri. Faţă de 2017, de exemplu, vorbim deja despre o dublare efectivă a lefurilor în aparatul de conducere a judeţului. În ce priveşte salariile din instituţiile subordonate CJ, la unele creşterea e chiar mai spectaculoasă. “Ziarul de Iaşi” vă prezintă astăzi o completă şi inedită radiografie a bugetului judeţean pe 2019.
„Cheltuielile de personal reprezintă 28,42 la sută din totalul cheltuielilor“ pentru Consiliul Judeţean, se arată în raportul asupra bugetului. Pentru instituţiile subordonate CJ, acest procent creşte la 59,52 la sută, respectiv 504 milioane de lei. În tot judeţul, cheltuielile cu personalul administraţiei publice însumează 171,8 milioane de lei pentru tot anul 2019. Salariile de bază reprezintă 120 de milioane de lei, la care se adaugă încă 30 de milioane diverse sporuri, încă aproape 10 milioane indemnizaţie de hrană, 3,6 milioane pentru vouchere de vacanţă etc.

Lefuri duble faţă de 2017

Sumele alocate salariilor împărţite la numărul de angajaţi arată că, în aparatul propriu al CJ, salariul de bază mediu brut este de aproximativ 10.150 de lei, mai mare decât în oricare instituţie din subordine. Este salariul brut, nu „în mână“, dar la acesta se adaugă toate celelalte spururi, ceea ce ar putea însemna că se ridică spre această valoare şi „în mână“. De altfel, bugetul anual calculat pentru cele 218 posturi aprobate în organigrama CJ (neo­cupate însă toate) se ridică la 26,55 milioane de lei pentru anul acesta. La el se mai adaugă sporuri în valoare totală de 2,5 milioane de lei, indemnizaţii de hrană de 813 mii lei, 284 mii lei pentru voucherele de vacanţă etc. Anul trecut, bugetul aparatului propriu al CJ destinat exclusiv salariilor de bază a fost 22,22 milioane de lei, de două ori mai mare decât în 2017. Cele mai multe instituţii din subordinea CJ au înregistrat creşteri de peste două ori ale bugetelor salariilor de bază în 2019 faţă de 2017. Amintim că, anul trecut, salariile personalului angajat în administraţia publică şi în alte instituţii de stat au crescut substanţial.

În spitale, brutul variază între 4.800 şi 6.000

Cel mai mare buget destinat fondului salariilor de bază se află la Direcţia Genera­lă de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Iaşi, 93,1 milioane de lei, unde este şi cel mai mare număr de posturi aprobate, 2.802. Anul trecut, DGASPC a avut la dispoziţie 47,1 milioane de lei pentru 3036 de angajaţi.

La fel de mare este suma salariilor de bază de la Spitalul „Sf. Maria“, 92,9 milioane, însă pentru 1.588 de posturi, cu 60 mai multe decât anul trecut. În 2017, Spitalul de Copii dispunea de 42,26 milioane de lei la 1.530 de an­gajaţi. Un calcul simplu indică un salariu de bază mediu brut de aproximativ 4.875 lei, similar celui al vecinilor de la „Prof. dr. Nicolae Oblu“. Pentru cei 915 angajaţi ai Spitalului de Neurochirurgie sunt alocate 53,3 milioane, de 2,3 ori mai mulţi bani decât în 2017.

Salariile de bază ale celor 772 de angajaţi ai Spitalului „Cuza Vodă“ însumează 50,9 milioane de lei, ceea ce înseamnă că media, aici, este spre 5.500 de lei. Efectivul unităţii spitaaliceşti este cu 46 de persoane mai mare decât în 2017, când bugetul de salarii era de peste două ori mai mic. În schimb, la Maternitatea „Elena Doamna“, creşterea bugetară a fost mai mare în ultimii doi ani, de la 6 la 16,3 milioane de lei. Implicit, salariul brut fără sporuri urcă până în jurul valorii de 6.000 de lei.

Aproximativ 4.800 de lei este salariul de bază la Spitalul de Pneumoftiziologie. Aici însă cei 669 de angajaţi beneficiază de cele mai mari sporuri (22,68 de milioane de lei), raportat la bugetul de salarii (38,59 de milioane).

De la cel mai mare la cel mai mic

Cea mai mare creştere de buget a avut-o însă Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Iaşi (a nu se confunda cu Serviciul de Evidenţă a Populaţiei), de 3,2 ori faţă de 2017, respectiv la 4,5 milioane de lei, pe fondul creşterii schemei de personal de la 55 la 61 de posturi. Practic, calculul salarial începe aici de la 6.150 de lei, valoare brută.

Pe de altă parte, cei 103 angajaţi ai Muzeului Naţional al Literaturii Române au cel mai mic buget alocat salariilor de bază: 2,8 milioane de lei. Tot ei deţineau acest record şi în 2017, când 78 de angajaţi împărţeau un buget de 1,86 milioane de lei. Câteva sute de lei în plus primesc cei 184 de angajaţi ai Serviciului Public Judeţean de Pază şi Protecţie. Nou înfiinţatul Ansamblu Folcloric al judeţului împarte 2,54 milioane de lei la 59 de angajaţi, cărora le revine astfel un salariu mediu brut de aproximativ 3.500 de lei, la care se adaugă sporurile.

Ce recorduri doboară bugetul pe 2019

Bugetul judeţului pe 2019 a stabilit două recorduri. Pe de o parte, este cel mai mare de până acum. Pe de altă parte, a fost adoptat fără nicio dezbatere, fie ea publică sau în cadrul Consiliului Judeţean. În comparaţie cu bugetul propus pentru 2018, creşterea se reflectă mai consistent la capitolul Cheltuieli - mai mari cu peste 100 de milioane de lei (până la 1,17 miliarde de lei) - şi mai puţin la Venituri, unde avansul e puţin peste 10 milioane (ajungând la 958 de milioane).

De altfel, şi deficitul este unul record, 210,8 milioane de lei. Dar proiectul de hotărâre adoptat săptămâna trecută în absenţa consilierilor opoziţiei prevede că „gaura“ va fi acoperită mai ales din excedentul bugetului local, care va contribui cu suma de 178,8 milioane de lei. În comparaţie, programul de investiţii creşte cu 70 de milioane de lei, respectiv cu mai mult de o treime faţă de suma care s-a alocat în 2018.

Consistent, dar mai echilibrat, este avansul bugetului instituţiilor publice şi al activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii: aproximativ 150 de milioane de lei atât la capitolul Venituri (care depăşesc 814 milioane), cât şi la Cheltuieli (peste 846 de milioane).

Sănătatea rămâne scumpă

Jumătate din bugetul de cheltuieli, respectiv 581,3 milioane de lei, merge la capitolul Sănătate. Dincolo de bugetul de funcţionare, pentru investiţii sunt prevăzuţi 24,3 milioane de lei, credite bugetare, cu speranţa că se vor cheltui 37,1 milioane, creditul de angajament.

Jumătate din această sumă merge la Spitalul de Neurochirurgie. Proiectul de reabilitare şi modernizare a Spitalului „Sf. Maria“ va începe să fie pus în practică anul acesta, din finanţarea totală de 121 de milioane de lei fiind alocate pentru 2019 8,5 milioane. Pentru consolidarea pavilionului administrativ al Spitalului de Boli Infecţioase sunt prevăzuţi 1,65 de milioane de lei (3,3, dacă birocraţia va permite), iar 1,3 milioane (1,8, speră toată lumea) sunt destinate creşterii eficienţei energetice a clădirii Spitalului de Pneumoftiziologie. Dintre cele două maternităţi ieşene, „Elena Doamna“ nu figurează cu niciun leu pentru investiţii, în vreme ce „Cuza Vodă“ speră să primească 4,6 milioane de lei.

Drumurile noastre, dar nu toate

Secţiunea „Transporturi“ este cea mai amplă când vine vorba de investiţii: 217,5 milioane de lei alocaţi prin credit bugetar. Anul 2019 pare să fie un vârf la acest capitol, pentru că în 2018 abia s-au cheltuit 15,2 milioane de lei, iar pentru anul viitor se estimează aproximativ 200 de milioane. Numai Axei rutiere strategice Iaşi-Suceava îi sunt alocate 20,3 milioane de lei din totalul de 327 de milioane, cât e finanţarea proiectului.

Amintim că pachetul de lucrări urmează să fie scos la licitaţie luna aceasta, potrivit ultimelor declaraţii ale conducerii CJ. Celelalte segmente de drum din judeţ care urmează să fie refăcute cu fonduri europene sunt pe DJ 249A, 6,2 km între Mânzăteşti şi Ungheni, şi 9 km între Holboca şi Bosia. Ambele sunt incluse în proiecte transfrontaliere aflate de mai bine de un an în evaluare.

Cele 197 de milioane rămase de cheltuit reprezintă partea de funcţionare (cca. 10 la sută) şi secţiunea de dezvoltare. Aici este menţionată lista drumurilor judeţene propuse pentru modernizare, 24 la număr, inclusiv cele şapte segmente aprobate prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală şi aflate în diferite stadii: unele aproape finalizate, altele care încă îşi caută executantul pe platforma electronică de achiziţii publice (SEAP).

Celelalte 17 sunt proiecte proprii ale CJ, 8 dintre ele neavând însă alocate sumele necesare nici pentru anul în curs, nici ca estimări pentru anii următori.

Ce mai cuprinde bugetul judeţului

* Din bugetul alocat asistenţei sociale, 189 de milioane de lei, 179 de milioane vor fi gestionate de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. Cei mai mulţi bani (77 la sută) „se duc“ pe cheltuieli de personal, în vreme ce ajutoarele sociale se ridică la 9 procente.

* Anul acesta, pentru prima dată, în bugetul judeţului figurează şi cheltuielile cu salarizarea pentru cei 720 de angajaţi din posturile neclericale menţionate în Legea bugetului pe 2019: 18,55 milioane de lei.

* Nu sunt uitate proiecte precum Parcul Industrial de la Leţcani şi Centrul Regional de Transfer Tehnologic, ambele având sume destinate doar pentru parcurgerea etapelor birocratice de obţinere a documentaţiei pentru funcţionare. La fel şi Planurile Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, respectiv de menţinere a calităţii aerului în judeţ - menţionate cu credite de angajament modice.

* Dezvoltarea şi modernizarea Aeroportului Iaşi figurează doar cu sumele plătite ca despăgubiri, anul trecut, omului de afaceri Giani Canschi (aprox. 4 milioane de lei). Trebuie menţionat însă că, în aceeaşi şedinţă de Consiliu Judeţean de săptămâna trecută în care s-a aprobat bugetul unităţii administrativ-terioriale, a fost aprobat şi planul de venituri şi cheltuieli ale regiei pentru 2019.

* Clădirile monument istoric în curs de restaurare cu finanţare europeană (Casa Pogor, Casa Dosoftei, Muzeul Gane etc.) sunt trecute la secţiunea „Cultură, recreere şi religie“. Costurile restaurării lor, finanţate din fonduri europene, reprezintă practic tot bugetul prevăzut la această secţiune. Tot aici se regăsesc şi cei 453 de mii de lei alocaţi în octombrie 2017 de Guvernul Tudose în cadrul manifestărilor dedicate Centenarului pentru crearea Parcului Memorial de la Ciurea, obiectiv care nu s-a concretizat nici până azi.

Lista drumurilor judeţene în curs şi în plan pentru modernizare

PNDL:

1. DJ 208F: Heci (intersecţie DJ 208) - Tătăruşi - Iorcani - limita cu judeţul Suceava, 12,46 km, 9,75 milioane de lei alocaţi pentru acest an din totalul de 21 de milioane adjudecaţi în licitaţie, luna trecută

2. DJ 281C: intersecţie DN 28A (Blăgeşti) - Hărmăneşti - Todireşti - Coasta Măgurii - Cotnari - intersecţie DN 28B (Cotnari), 25 km, 30,2 milioane de lei

3. DJ 248A: intersecţie DC 73 (Grieşti) - limita cu judeţul Vaslui, 2,6 km, 3 milioane de lei, dintre care doar 466 de mii rămaşi de plată în 2019

4. DJ 207M: intersecţie DN 28 - Al.I. Cuza, 6,2 km, 12 milioane de lei

5. DJ 246: limita cu judeţul Vaslui - Tufeştii de Sus - Scânteia - intersecţie DJ 248 - Şcheia - Drăguşeni - Ipatele - Ţibăneşti, 36 km, 5,9 milioane de lei în 2019, 40 de milioane în 2020 şi încă 20 în 2021 (lucrări aflate în procedură de licitaţie)

6. DJ 281: Spinoasa - Belceşti, 1,6 km, 2 milioane de lei rămaşi de plată pentru acest an

7. DJ 280B: Tg. Frumos - Cucuteni, 9,2 km, 13,3 milioane de lei

Alte drumuri:

8. DJ 244D: limita cu judeţul Vaslui - Dolheşti - Ciorteşti - Coropceni (intersecţie DN 24), 5,3 km plus 3,9 km, 9,7 milioane pentru anul în curs şi 6,8 milioane pentru 2020

9. DJ 208N: Lespezi (intersecţie DJ 208) - Vânători, 5,7 km, 12,2 milioane de lei

10. DJ 280D: intersecţie DN 28A (Ruginoasa) - Heleşteni, 6,5 km, 11,8 milioane de lei

11. DJ 208G: Kogălniceni - Oboroceni - intersecţie DJ 280D, 5,4 km, 9 milioane de lei. Ultimele trei drumuri au deja cel puţin o procedură de licitaţie eşuată din cauza lipsei de oferte sau a ofertelor neconforme cu cerinţele

12. DJ 201C: limita judeţului Neamţ - Răchiteni - intersecţie DN 28, 5,85 km, 11,85 milioane lei

13. DJ 249E: DN 28 (Tomeşti) - Ţuţora, 7,8 km, 13,25 milioane de lei

14. DJ 249D: intersecţie DJ 249E - Moreni - Prisăcani - Măcărăşti - Grozeşti - intersecţie DJ 244F, 28,7 km, 21,7 milioane de lei în 2019, o sumă similară în 2020, iar diferenţa de 14,3 milioane, în 2021

15. DJ 282D: Româneşti - Podu Iloaiei (intersecţie DJ 281) - Popeşti - Mădârjac, 8,8 km plus 6,4 km plus 3,8 km, 14,6 milioane în 2019, 27,4 în 2020 şi 17,4 milioane în 2021

Lucrări estimate pentru „anii ulteriori“:

16. DJ 282B: intersecţie DN 24C - Bivolari - Traian - Spineni - intersecţie DJ 282F, 12,9 km

17. DJ 282F: DJ 282C - Andrieşeni, 12,9 km

18. DJ 280: Oţeleni - limita judeţului Neamţ, 2,3 km

19. DJ 248E: Alexeşti - Cuza Vodă, 3 km

20. DJ 281B: Coarnele Caprei - Arama, 1,8 km

21. DJ 208L Paşcani - Brăteşti - Mirosloveşti, 8,8 km

22. DJ 208O: Ciohorăni (DN 2) - Cozmeşti (DJ 208), 6,8 km

23. DJ 249: Hermeziu - Vladomira, 3,2 km

24. DJ 281B: Boroşoaia - Plugari (DJ 282B), 7 km.

Ultimele nouă segmente însumează 58,7 km şi sunt estimate la 125 de milioane de lei în total.
SURSAZIARULDEIASI.RO