Cel mai controversat proiect derulat cu bani europeni la Iaşi a fost, fără îndoială, înfiinţarea unui sistem „inteligent“ de ma­nagement al traficului. Implementarea proiectului a dus la două procese de corupţie, ambele cu condamnări: un fost ministru (Constantin Niţă) şi fostul primar al Iaşului Gheorghe Nichita au primit, fiecare, câte 4 ani cu executare.Niţă, care a petrecut o perioadă în închisoare, a obţinut recent anularea condamnării (procesul se rejudecă), iar în cazul lui Nichita, decizia este în primă instanţă. Ambii ar fi luat mită pentru ca un anumit constructor să câştige licitaţia de execuţie a lucrărilor.

Suspiciunile de corupţie au afectat semnificativ proiectul: UE a rambursat doar parţial fondurile accesate de Primăria Iaşi şi, mai mult, există o corecţie financiară destul de mare pe care Primăria speră să o recupereze în instanţă.

Sistemul a fost recepţionat în martie 2016, dar nici până în ziua de astăzi nu şi-a atins toate obiectivele. Dacă întrebi Primăria, şefii municipalităţii susţin varianta contrarie, deşi şoferii şi pietonii care circulă zilnic prin Iaşi simt din plin „beneficiile“. Sistemul „inteligent“ îşi poate arăta, eventual, roadele doar în condiţii de trafic foarte redus.

Unele echipamente, „piese de muzeu“ în aer liber

În 2013, Sistemul de Management al Traficului din Iaşi (SMTI) era prezentat de autorităţi ca un sistem „revoluţionar“, care, printre altele, trebuia să ducă la reducerea cu cel puţin 17% a timpului de călătorie în municipiu. Dar, nici până în ziua de astăzi sistemul nu este funcţional în integralitatea lui, iar unele echipamente au devenit „piese de muzeu“.

Prin intermediul proiectului au fost semaforizate 90 de intersecţii, iar la câteva dintre acestea (sub 10%) nu au fost pornite nici acum echipamentele. Una dintre intersecţii este Podu Roş, cea mai aglomerată din oraş, care face legătura între mai multe cartiere mari.

Proiectarea SMTI a fost făcută în 2010, iar indicii de trafic studiaţi atunci nu mai au niciun corespondent în realitatea actuală. O punere în funcţiune în Podu Roş a SMTI ar crea cu siguranţă probleme majore. La o scară mult mai mică, acest lucru s-a întâmplat deja într-o altă intersecţie din Iaşi, din apropierea Gării.

La un moment dat, Primăria a pornit echipamentele, măsură ce a dat peste cap tot traficul din zonă. Semafoarele au creat ambuteiaje majore şi, după doar câteva ore, municipalitatea a închis echipamentele, iar de atunci nu au mai fost repornite. Probabil nici nu vor mai fi pornite întrucât respectiva intersecţie (str. Gării - str. Arcu) funcţionează în parametrii acceptabili fără semafoare.

Astfel, montarea echipamentelor s-a dovedit a fi inutilă. În urmă cu câţiva ani, experţi ai UTI (constructorul care a realizat lucrarea) declarau că sistemul trebuie să funcţioneze în integralitatea lui pentru a genera rezultatele aşteptate, sugerând că dacă o singură intersecţie nu este pusă în funcţiune atunci proiectul funcţionează mai mult în avarie.

Iar acest lucru se şi vede în trafic: numeroşi şoferi critică SMTI, iar unii cer chiar revenirea la semafoarele care afişează timpi de aşteptare. Celebra „undă de verde“ poate funcţiona eventual doar în zilele în care traficul este redus (vacanţe şcolare, zile de weekend, perioada sărbătorilor etc.).

Pietonii aşteaptă minute bune să traverseze

Primăria intervine constant în modificarea unor indici predefiniţi ai SMTI, dar în continuare apar probleme. Şi nu doar şoferii au de suferit, ci şi pietonii.

Deşi, la începutul proiectului, autorităţile spuneau că nu va exista trecere de pietoni la care pietonii să aştepte mai mult de 90 de secunde, în oraş există străzi unde cei care vor să traverseze aşteaptă minute bune (două exemple fiind pe şos. Păcurari, în apropiere de intersecţia cu str. Neculau, dar şi pe str. Achim Stoia, în zona Prefecturii).

În plus, sistemul pentru pietoni nu funcţionează unitar: butoanele speciale ba trebuie apăsate de pietoni, ba generează automat culoare verde la timpi predefiniţi, ba, pur şi simplu, nu sunt active în timp ce restul echipamentelor din intersecţie funcţionează.

„Verificări la echipamentele achiziţionate şi montate prin proiect se fac periodic. Mentenanţa întregului sistem este asigurată de către constructor. Menţionăm că proiectul Sistem de Management de Trafic în Municipiul Iaşi a reuşit să îşi atingă indicatorii asumaţi în cadrul contractului de finanţare încheiat, cât şi obiectivele specifice“, se arată într-o adresă a municipalităţii semnată de primarul Mihai Chirica.

Obiectivele specifice au vizat înfiinţarea unui Centru de comandăşi control al traficului, semaforizarea celor 90 de intersecţii (cu 1.242 de semafoare noi) ce au fost echipate cu automate de dirijare a circulaţiei (72automate) şi detectori de vehicule(633), crearea unui sistem de comunicare între intersecţii şi centrul de comandă, realizarea unui sistem de camere video (59 camere) pentru supravegherea condiţi­ilor în care se desfăşoară traficului (imagini transmise în timp real la centrul de comandă) şi înfiinţarea unui sistem de management al defectelor.

„Menţionăm că oraşul Iaşi este în continuă dezvoltare şi mişcare, existând în prezent un program amplu de modernizare a infrastructurii rutiere, situaţie care contribuie la schimbări în circulaţia rutieră, şi care are impact evident şi asupra sistemului de management de trafic (de scurtă durată, dar pe diferite zone)“, se mai precizează în adresa Primăriei.

Valoarea facturată de Primărie: 50 milioane lei

Cofinanţarea asigurată de Primăria Iaşi în cadrul SMTI trebuia să fie de doar 2%, dar, în realitate, bugetul local va ajunge să suporte, cel mai probabil, o sumă semnificativ mai mare. Suspiciunile de corupţie în implementare au dus inclusiv la blocarea temporară a rambursărilor care, în final, au fost mai mici.

„Valoarea totală a fondurilor rambursate către Primăria Municipiului Iaşi este de aproximativ 34 milioane lei“, se arată în adresa asumată de primarul Chirica. Din acelaşi document putem afla că valoarea totală facturată de către Primărie, în cadrul celor opt contracte semnate pentru derularea proiectului, ajunge la puţin peste 50 milioane lei (fără TVA).

Totodată, amintim că autoritatea de management a aplicato corecţie financiară de 17,4 milioane lei (fără TVA) în cadrul proiectului. „Ne aflăm la acest moment în instanţă pentru recuperarea corecţiei financiare aplicată la contractul de lucrări“, spun şefii Primăriei.

În urmă cu câţiva ani, reprezentanţi ai guvernului precizau că, dacă se va dovedi că la SMTI a fost un caz de corupţie, atunci, întreaga valoare a proiectului va fi imputată Primăriei Iaşi. Până în prezent, nu a existat un demers oficial făcut în acest sens de ministerul de resort.
SURSAZIARULDEIASI.RO