După îndemnurile la calm ale primarului, neliniştea creşte. În calitate de reprezentant ales al intereselor ieşenilor, Mihai Chirica este dator cu explicarea clară a situaţiei după verdictul Înaltei Curţi. Acesta a dat dreptate lichidatorului judiciar al CET, care pretinde în numele Centralei sute de milioane de la Primărie. O sentinţă anterioară, pentru o sumă mult mai mică, a dat însă dreptate Primăriei. Fostul primar Gheorghe Nichita, pe vremea căruia a început toată tevatura, spune că reprezentarea intereselor Iaşului la Înalta Curte a fost superficială.Cele două sentinţe în dosarele CET luate de curtea supremă la cinci luni una de cealaltă, prima pe 20 noiembrie şi a doua pe 21 martie anul acesta, continuă să ridice semne de întrebare privind modul în care Primăria Iaşi a gestionat aceste acţiuni deschise în instanţă. Anul trecut, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins pretenţiile lichidatorului judiciar al fostei Centrale Electrice de Termoficare SA, care solicita plata a 48,5 milioane de lei, echivalentul investiţiilor făcute de CET SA în perioada 2002 (anul preluării centralelor CET I şi CET II de către primăria ieşeană de la Termoelectrica SA) - 2012 (anul în care societatea înfiinţată la preluare, CET SA, a intrat în insolvenţă). Până în 2012, managementul defectuos a urcat datoriile societăţii la peste 500 de milioane de lei, iar în anul următor executorii au intrat în curtea societăţii cu ordin de valorificare a 8.600 tone de materiale, printre care chiar instalaţii funcţionale.Licitaţia organizată de lichidatorul judiciar desemnat de Tribunalul Iaşi la intrarea în insolvenţă, firma Management Reorganizare Lichidare Iaşi, a fost adjudecată de firma unui personaj controversat (condamnat de altfel la mai mulţi ani de închisoare pentru diferite infracţiuni), care a şi început să se ocupe de vânzarea materialelor respective. Fărâmiţarea CET-ului a fost însă stopată imediat, iar societatea respectivă, Shine Concept SRL, alături de lichidatorul judiciar, s-au aliat în faţa acţiunii deschise în instanţă de Primăria Iaşi, cea de revendicare a patrimoniului.

Putea să câştige Primăria la ÎCCJ?

Procesul s-a încheiat cu două săptămâni în urmă, pe 21 martie, când magistraţii Înaltei Curţi au respins cererea de revendicare a Primăriei - care câştigase procesele până atunci. „Prima hotărâre vorbeşte despre faptul că sunt bunuri publice, iar cealaltă - nu că i le dă CET-ului, ci că respinge revendicarea noastră“, a interpretat primarul Mihai Chirica deciziile curţii supreme. Fostul primar Gheorghe Nichita, pe vremea căruia a început toată tevatura, este de părere că reprezentarea intereselor Iaşului la Înalta Curte a fost superficială. „Trebuia să aibă toată susţinerea acolo, cu atât mai mult cu cât este vorba de patrimoniul municipiului“, ne-a declarat Gheorghe Nichita.

Dar ce anume înseamnă patrimoniul CET SA? Sentinţele corectate de ultimul verdict al ÎCCJ menţionează clar centralele CET I (cea de pe Calea Chişinăului) şi CET II (ce de la Holboca) „precum şi toate instalaţiile aferente acestora“. În plus, în 2002, la preluarea celor două centrale, Consiliul Local a decis, prin HCL 272/22.07.2002, trecerea şi a reţelelor de termoficare din domeniul public local în domeniul privat al Municipiului Iaşi şi, implicit, în patrimoniul SC CET SA. Prin decizia sa, curtea supremă îi dă acum mână liberă lui Corneliu Mititelu, prin firma sa, Management Reorganizare Lichidare SPRL Iaşi. Totuşi, primarul Chirica a susţinut că nu sunt motive de îngrijorare şi că investiţiile finanţate din fonduri europene în modernizarea magistralelor de termoficare din oraş nu sunt ameninţate. „Toate construcţiile s-au făcut pe domeniul public. Inclusiv terenurile CET sunt în domeniu public“, ne-a asigurat el. Fosta CET SA dispune de 18,4 hectare de teren în Zona Industrială şi de 138,6 hectare la Holboca. Contracandidatul liberal la Primărie îl contrazice însă.

Totuşi, cât de grav e

„Avem un caz grav de negare a realităţii din partea primarului Iaşului, cel care dă de mai multă vreme semne că a pierdut contactul cu realitatea. Vorbim de sume colosale pe care Iaşul ar putea fi obligat să le plătească şi de punerea imediată în pericol a sistemului de termoficare şi posibila desfiinţare a contractului dintre municipalitate şi Veolia (actualul administrator al sistemului de termoficare, n.r.), iar Chirica s-a gândit că cel mai inteligent lucru este să ascundă adevărul“, acuză Marius Bodea într-un comunicat de presă. „Ieşenii trebuie să ştie ce se întâmplă, au dreptul să fie informaţi“, mai afirmă deputatul li­beral. El s-a referit nu doar la pierderea definitivă de către Primărie a patrimoniului CET, dar şi la eventuala punere la plată a administraţiei locale pentru perioada în care lichidatorul nu a putut să se ocupe de valorificarea activelor societăţii.

Primarul Mihai Chirica a invocat argumentul că şi Primăria are creanţe de recuperat în sumă de 253 de milioane de lei, ceea ce este însă prea puţin liniştitor. Chiar dacă nicio motivare a hotărârilor curţii supreme nu a ajuns încă la Iaşi, teoretic, lichidatorul judiciar poate să înceapă oricând să acţioneze în sensul dispoziţiilor acestora. Şi din acest motiv, nu doar pentru că i-a solicitat cineva din opoziţie, primarul ar trebui să prezinte public toate explicaţiile privind efectele ultimei hotărâri de la ÎCCJ. Indiferent cât de mici sau mari sunt riscurile de sistare a furnizării agentului către cei peste 20.000 de abonaţi individuali şi către cele câteva sute de instituţii racordate la sistemul urban de termoficare.
SURSAZIARULDEIASI.RO