Preţul mediu pe kilometru ajunge de patru ori mai mare decât cel standard din ţările UE: 20 de milioane de euro. Oricum, premierul Viorica Dăncilă a vorbit ieri în şedinţa de Guvern despre un parteneriat public-privat în privinţa autostrăzii A8. „Studiul“ pare o fantasmagorie. Ce cred reprezentanţii asociaţiilor care militează pentru autostradă, dar şi politicienii, puteţi citi în rândurile de mai jos.La o lună şi jumătate distanţă de la vizita reprezentanţilor asociaţiilor civice la Palatul Victoria, Guvernul a aprobat „studiul de fundamentare a proiectului strategic de investiţii în parteneriat public-privat autostrada Târgu Neamţ – Iaşi, vital pentru regiunea Moldovei”, după cum l-a prezentat premierul Viorica Dăncilă. Ea a adăugat că valoarea totală a investiţiei este estimată la 1,2 miliarde de euro, iar perioada de proiectare şi realizare a autostrăzii este preconizată să dureze 48 de luni.

Imediat însă, premierul a menţionat câteva corecţii: „proiectul are în vedere realizarea a 68 km de autostradă, iar efectele economice de atragere a investiţiilor în această regiune, dar şi sociale, sunt evidente mai ales că autostrada se racordează la drumul de mare viteză Bucureşti-Suceava aflat în pregătire la Ministerul Transporturilor”.

Şeful Executivului a adăugat că, la începutul lunii aprilie, proiectul va fi deschis investitorilor care doresc să aloce sume pentru construirea autostrăzii. „Aşa cum am menţionat, voi monitoriza cu prioritate ca şi la acest obiectiv toate procedurile să se realizeze cu rapiditate”, a promis Dăncilă.

Cu fondurile europene era mai ieftin

Prima reacţie a venit din partea jurnalistului Mircea Marian, care a ironizat costul ridicat al acestui segment de autostradă: „Ştie cineva dacă au crescut nişte munţi Alpi între Târgu Neamţ şi Iaşi? Fiindcă altfel nu pot să-mi explic costul anunţat de Dăncilă pentru cei 68 de kilometri: 1,2 miliarde de euro. Circa 20 de milioane de euro pe kilometru, de vreo patru de ori peste standardul de cost de 5 milioane de euro/km”.

Cu exemple comparative a venit Adrian Covăsnianu, de la «Asociaţia Moldova Vrea Autostradă». El a pus suma foarte mare pe seama „fantasmei” parteneriatului public-privat. Astfel, dacă finanţarea europeană (sume deductibile în procent de până la 85 la sută), ar fi acoperit cei 135 km de la Ungheni la Tg. Neamţ cu 1,129 miliarde de euro, „fantasma PPP” se referă doar la porţiunea Leţcani-Cristeşti, 68 km, cu 1,2 miliarde de euro. Pe lângă termenele de implementare diferite – cel ratat, 2020, pentru finanţarea pe fonduri europene, respectiv 2023 pentru realizarea în PPP – Adrian Covăsnianu atrage atenţia că lipsesc segmentele Ungheni-Leţcani şi Cristeşti-Tg. Neamţ. Aşadar, PPP este mai scump şi, implicit, nerentabil, concluzionează el.

Lipsa celor aproximativ 40 km dintre localităţi, ca să nu mai vorbim de variantele ocolitoare ale Iaşului şi Paşcanilor, a fost remarcată şi de Cătălin Urtoi, liderul celeilalte asociaţii ieşene pro-autostradă, «Împreună pentru A8». El şi-a amintit că, la întâlnirea din 8 februarie a reprezentanţilor asociaţiilor cu premierul Dăncilă, cu consilierul Vâlcov şi cu directorul Ghizdeanu (Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză), li s-a arătat acelaşi studiu, fără capetele segmentului de autostradă din zona de deal.

La rândul lui, Dorin Dobrincu, membru fondator al Mişcării pentru Dezvoltarea Moldovei, ne-a declarat că studiul adoptat la ultima şedinţă a Guvernului nu arată decât „amatorismul” celor de la Bucureşti.

Nici politicienii nu văd cu ochi buni parteneriatul public-privat

Iniţiatorul Legii Autostrăzii Unirii a împărţit anunţul premierului într-o veste bună şi una rea. „Mă bucur enorm că lucrările la Autostrada Iaşi - Tg. Mureş încep. Însă nu înţeleg de ce s-a ales varianta parteneriatului public-privat. Guvernul se încăpăţânează să aleagă această variantă, deşi, de departe, nu este cea mai fericită soluţie pentru noi”, a spus Petru Movilă.

El a adăugat că legea este foarte clară şi menţionează că acest proiect se află în subordinea Ministerului Transportului şi a Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), şi nu a Comisiei pentru Prognoză.

El a amintit că a depus un amendament la proiectul de buget, adoptat de altfel, prin care se alocă 22,5 milioane de lei pentru studiul de fezabilitate pentru tronsonul Ungheni-Iaşi-Tg. Neamţ. „Din declaraţiile doamnei premier se înţelege că se va finanţa doar Iaşi-Tg. Neamţ, fără a se face o referire şi la porţiunea de la graniţă. Voi solicita clarificări şi completări aferente în procedurile anunţate”, a completat deputatul.

Mai sceptic, liberalul Romeo Vatră a ironizat anunţul premierului: „Luaţi-vă gândul de la autostrada A8, Iaşi-Tg. Mureş. Planul lor e să facă Iaşi-Cristeşti în PPP, după care să coborâm până la Bacău pe DE 85 sau A7, apoi să facem dreapta pe A13, Bacău-Braşov. A8 va deveni istorie, cu lege cu tot. Luaţi-vă gândul în general de la autostrăzi. Oricum, nu sunt în stare să facă nimic”.

Unde „s-a pierdut” segmentul Ungheni - Leţcani

Segmentul de autostradă redus la Leţcani-Cristeşti va fi scos la licitaţie pentru selecţia de oferte în varianta PPP, proiectare plus execuţie. Aceasta trebuia să se întâmple la sfârşitul lunii februarie, după cum le promiseseră Viorica Dăncilă şi Darius Vâlcov reprezentanţilor asociaţiilor pro-autostradă, luna trecută. Tot atunci, reprezentanţii Guvernului spuseseră că podul de la Ungheni va fi mutat în avalul râului Prut, ca urmare a unei suprapuneri cu o arie naturală protejată şi că, din acest motiv, segmentul Ungheni-Iaşi-Leţcani va face obiectul unui proiect distinct, ieşind din varianta PPP şi trecând în administrarea CNAIR.

Pentru moment însă, pe A8 există acest studiu aprobat de Guvern şi o licitaţie lansată de CNAIR pentru actualizarea studiului de fezabilitate pe traseul Tg. Neamţ - Tg. Mureş.

SURSA ZIARULDEIASI.RO