A crescut popularitatea Iaşului? De ce au fost cifre record la admitere

O primă explicaţie ar fi că unii absolvenţi nu s-au mai dus la studii în UK, de teama incertitudinii provocate de Brexit. E posibil ca, în general, să fi scăzut atractivitatea unor studii în străinătate. „În ultimii opt ani se adunaseră foarte mulţi copii, unii mediocri, chiar provenind de la licee mai prost cotate, care se duceau pe baza unor taxe destul de mici în diverse ţări. Mergeau la universităţi care erau mai degrabă şcoli superioare pe calificări pe anumite profesii. Cred că părinţii şi copiii au văzut că nu prea îi ajută o diplomă obţinută“, arată prof. dr. Codrin Liviu Cuţitaru.

Universităţile din Iaşi au raportat anul acesta una dintre cele mai bune sesiuni de admitere din ultimul deceniu, ba chiar la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ din Iaşi au fost cei mai mulţi candidaţi din ultimii 13 ani, din perioada dinaintea crizei economice. „Ziarul de Iaşi“ a adunat mai multe opinii din partea celor implicaţi în această perioadă în procesul de admitere, sociologi şi diverşi analişti de date pentru a putea trage o serie de concluzii cu privire la motivele ce au dus la această stare de fapt.

În mod concret, cele mai mari creşteri în Iaşi s-au înregistrat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“, TUIASI şi Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“, toate raportând cifre peste maximele din ultimii ani, în timp ce la Agronomie şi la Arte cifrele au fost tot ridicate, dar fără a se înregistra recorduri deosebite.

A crescut popularitatea Iaşului?

Ca centru universitar, în ultimii ani Iaşul a avut o creştere constantă în ceea ce priveşte gradul de atractivitate pentru tineri. Nu neapărat prin prisma recunoaşterii naţionale a calităţii cursurilor universităţilor, ci a fost un factor tangenţial cu o dezvoltare economică, poate nu în ritmul dorit de toţi, dar sesizabilă. Mai mult, din cauza deficitului de angajaţi specializaţi, companiile au început să se îndrepte către universităţi pentru a putea pe de o parte să influenţeze într-o anumită măsură curriculele, iar apoi să se asigure de faptul că tinerii pot să beneficieze de o bază materială solidă.

În acest sens, companii din toate domeniile, la toate universităţile din Iaşi, au început să doneze echipament de înaltă calitate, să doteze laboratoare cu aparatură de ultimă ore, să ofere burse pentru profesioniştii care îşi dădeau doctoratul ca să rămână să predea în sistem. Implicit, alăturarea imaginii companiilor de cea a universităţilor (şi viceversa) a avut o altă rezonanţă, în special asupra tinerilor nehotărâţi cu privire la studiile lor viitoare.

În acelaşi timp, după finalizarea procesului de admitere, atât Mircea Dumitru, cât şi Ioan-Aurel Pop, rectorii Universităţii din Bucureşti şi ai Universităţii Babeş-Bolyai din „Cluj-Napoca“ au anunţat cifre record la admiterea de anul acesta faţă de ultimii 5-10 ani. Prin urmare, dacă a fost o creştere în popularitate a Iaşului, nu a fost în detrimentul altor centre universitare spre care se îndreptau în trecut tinerii din Moldova, ci a fost în linie cu acestea.

BREXIT şi mitul străinătăţii

Una dintre cele mai invocate destinaţii ale olimpicilor sau ale elevilor care luau 10 la examenul de Bacalaureat era o universitate din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, după cum stau mărturie textele realizate an de an de „Ziarul de Iaşi“. Cel mai probabil acest lucru nu s-a schimbat nici anul acesta, vârfurile, cei mai buni elevi, mergând în străinătate să îşi definitiveze studiile. Însă există două aspecte de luat în considerare aici: de pe o parte, în UK, adesea nu la cele mai bune universităţii, mergeau într-un procent semnificativ şi elevii care poate nu erau printre cei mai buni la liceele lor, iar frica unui BREXIT iminent, fără un acord cu UE, ar fi lăsat într-o situaţie complicată mii de tineri care plăteau bani serioşi pentru studiile de acolo. Pe de altă parte, se remarcă o creştere a numărului de olimpici care au depus dosarele la universităţile din Iaşi.

Să luăm doar două exemple aici - Facultatea de Chimie de la UAIC are peste 26 de olimpici admişi pe locurile la buget, în condiţiile în care sunt 70 de locuri în total, iar Facultatea de Automatică şi Calculatoare de la TUIASI a avut anul acesta 11 elevi olimpici declaraţi admişi.

Creşte preferinţa pentru universităţile clasice româneşti

Prof.dr. Codrin Liviu Cuţitaru expune o ipoteză ce nu a fost luată în considerare de persoanele consultate de „Ziarul de Iaşi“ în primă fază: o aparentă creştere demografică, în contextul în care anul acesta au dat bacalaureatul copiii născuţi la începutul anilor 2000. Datele de la Institutul Naţional de Statistică arată însă că în anii 1999-2002 a avut loc o scădere faţă de ultimii ani din decada anterioară, iar anul acesta numărul de viitori studenţi e similar cu cel de anul trecut. Prof.dr. Cuţitaru avertizează însă asupra faptului că situaţia demografică prezentă va scădea cu generaţiile următoare, ţinând cont că în 2007 România a intrat în Uniunea Europeană, când atunci familii întregi au emigrat odată cu deschiderea graniţelor, iar sistemul universitar s-ar putea trezi cu un şoc în ceea ce priveşte numărul de studenţi începând cu anul 2025. Totodată, profesorul punctează şi faptul că a trecut şi efervescenţa studiilor făcute în străinătate la unele universităţi care nu sunt foarte cunoscute, dar care aveau taxe mici.

„În ultimii opt ani se adunaseră foarte mulţi copii, unii mediocri, chiar provenind de la licee mai prost cotate, care se duceau pe baza unor taxe destul de mici în diverse ţări, care altfel sunt onorabile - Scoţia, Olanda, Finlanda etc. Mergeau la universităţi care erau mai degrabă şcoli superioare pe calificări pe anumite profesii. Cred că părinţii şi copiii au văzut că nu prea îi ajută o diplomă obţinută acolo şi încet-încet s-au reorientat către universităţile clasice din România“, a mai punctat Codrin Liviu Cuţitaru, care a spus că, din toate informaţiile pe care le are în prezent, vârfurile - cei mai buni elevi, pleacă în continuare în afară.

SURSAZIARULDEIASI.RO

No Comments Yet.

Leave a comment