Category Archives: Sfatul medicului

Amigdalita acuta

Amigdalita acuta. Metode de diagnostic si tratament

 Amigdalita acuta este o boala foarte frecventa, intalnita mai ales la copii care reprezinta inflamatia amigdalelor si faringelui si are ca principal simptom durerea in gat.

Semnele si simptomele depind de cauza care a determinat boala. De obicei, anginele virale au o simptomatologie mai moderata decat anginele bacteriene.

Semnele si simptomele amigdalitei virale:
-debut lent,

-senzatia de uscaciune in gat,
-febra mica,
-dureri in gat de intensitate scazuta,
-ganglionii de la baza gatului nedurerosi,

Semnele si simptomele amigdalitei bacteriene:
-debut brusc,
-stare generala alterata,

-dureri intense in gat,
-febra mare cu frison si transpiratii,
-ganglioni durerosi,
-depozite de puroi.

Cauze:

Cauza principala este de natura virala, implicati mai ales fiind adenovirusurile, virusurile gripale si paragripale.

Cauzele bacteriene se intalnesc in proportie mai mica dar sunt mai agresive cu o simptomatologie mai grava si mai greu de tratat. Principala bacterie implicata este Streptococul beta-hemolitic de grup A. Este bine sa stiti ca daca boala nu e tratata corespunzator sau anginele se repeta de multe ori, aceasta bacterie poate afecta, plecand de la niveul gatului inima, rinichii si articulatiile determinand boala cunoscuta sub numele de RAA (reumatism articular acut).

Metode de diagnostic:

-exudatul faringian, care poate pune in evidenta microbul care a declansat boala.

-hemoleucograma prezinta o crestere a nmarului de leucocite in amigdalitele bacteriene sau scadere a numarului lor in anginele virale,

-VSH (viteza de sedimentare a hematiilor-celulelor rosii) este de obicei crescut,
-examenul de urina pentru a detecta o eventuala atingere renala,
-ASLO-arata daca angina este ne natura streptococica, caz in care este crescut,
Tratament

Formele usoare de amigdalita, fara puroi, cu stare generala buna, fara febra prea mare, fara dureri intense in gat se trateaza acasa. Se recomanda repaus la pat pe toata perioada febrila, o alimentatie si hidratare corespunzatoare. Pentru combaterea febrei se recomanda antitermice si antiinflamatoare, iar pentru durerile in gat se pot administra antiseptice locale.

Daca febra creste, starea generala se altereaza sau durerile in gat se intensifica trebuie sa ne adresam medicului deoarece este posibil sa fie vorba de o suprainfectie bacteriana.

In cazul amigdalitelor intens eritematoase sau amigdalitele pultacee, cu febra mare, cu dureri in gat intense si cu stare generala alterata este nevoie de spitalizare pentru tratament de specialitate sub supraveghere medicala.

Calculii renali

Calculii Renali-Preventie si Tratament

Uneori prezenţa calculilor este asimptomatică, există însă posibilitatea că aceştia să migreze şi să apăra astfel crize dureroase (colică renală).

Calculii sunt formaţi de obicei din acid uric şi fosfat de calciu.

Calculii renali se pot localiza în rinichi, în ureter, vezică sau uretră.

Cum putem preveni apariţia pietrelor la rinichi?

– consumă alimente bogate în vitamina A (dovlecei, caise, broccoli, pepene galben) legume, cereale integrale şi alimente bogate în fibre.

– consumă de cel puţin 2 litri de lichide pe zi, în special apa plată

– înlocuieşte proteinele de origine animală cu cele de origine vegetală

– evită băuturile alcoolice, condimentele, murăturile şi mâncărurile bogate în oxalat (fasole, spanac, sfeclă, cartofi dulci, ţelină, ciocolată, struguri şi ardei verzi) şi mâncărurile bogate în calciu (lapte, unt, brânză şi alte produse lactate)

Ceaiuri recomandate în litiaza renală:

-Turiţă-mare – infuzie sau decoct – 1 linguriţă/cană

-Săpunariţă: se foloseşte infuzia obţinută dintr-o linguriţă de flori sau frunze la 250 mililitri apă; se recomandă 2 căni pe zi.

-Cozi de cireşe, frunze de merişor – 2 căni/zi
-Frunze de mesteacăn – infuzie – 2-3 linguri/cană

-Mătase de porumb – 2-3 căni/zi – infuzie – 1 linguriţă/cană

-Muguri de pin – se pot administra sub formă de infuzie, din 20-40 grame la un litru de apă, bine îndulcită, din care se consumă 2-3 căni pe zi.
-Ceai de brusture şi ceai de turiţă mare. Cura se ţine timp de 4 zile la rînd, în care nu se mănâncă alimente care conţin calciu.
-Ceai infuzie din pufuliţă cu flori mici, 1 ceaşcă dimineaţa cu o oră înainte de masă şi seara cu 1 oră înainte de cină.

-Ceai de coada calului, infuzie, 3 căni pe zi. Băi de şezut cu coada calului.

Rinita

Rinita este o inflamaţie a mucoasei foselor nazale.

Există două forme de rinită: rinita acută şi rinita cronică care cuprinde rinita alergică şi rinita nealergică.

Rinita acută este o inflamaţie infecţioasă a foselor nazale ce survine în epidemii.

Este o boală virală care se complică adesea cu o infecţie bacteriană.

Tratamentul serveşte la calmarea simptomelor şi rămâne adesea local: spălaturi ale foselor nazale cu ser fiziologic, pulverizări de vasoconstrictoare în nas.

Rinita cronică alergică se manifestă prin scurgere nazală, printr-o obstrucţie nazală şi  strănut. Tratamentul constă dacă este posibil în suprimarea ori­cărui contact cu alergenul, în luarea de medicamente antihistaminice pe cale orală şi uneori în desensibilizarea la alergenul respectiv.

Rinita cronica nealergică este favorizată de diverşi factori: fragilizarea mucoasei prin rinite acute, tabagism, expunere la poluare, abuz de medicamente locale vasoconstrictoare.

Tratamentul rinitelor cronice nealergice este dificil si consta in administrarea de medicamente locale  în funcţie de varietatea rinitei, aplicaţii de substanţe pe mucoasă de către medicul specialist şi cure termale.

 

Diagnosticul rinitei:

Rinita este diagnosticata pe baza unei discutii cu medicul specialist prin care acesta, in urma raspunsurilor primite de la pacient, se orienteaza spre un diagnostic de rinita infectioasa, alergica sau non-alegica.

Pe baza testelor specifice care se efectueaza pentru a determina o rinita alergica, se poate confirma sau exclude acest diagnostic. Se mai efectueaza un examen local la nivelul nasului, gatului, ochilor si urechilor pentru a exclude alte patologii cu aceleasi simptome, precum si teste de sange si ale secretiilor prelevate de la organele afectate.

Uleiurile recomandate

Uleiurile recomandate pentru gatit la temperaturi ridicate

 Atunci cand gatesti la temperaturi ridicate, e bine sa folosesti uleiuri care nu se oxideaza rapid, capatand gust ranced. In timpul procesului de oxidare, uleiurile intra in contact cu oxigenul si formeaza radicali liberi si alte componente toxice pe care nu e bine sa le consumi.Uleiurile pe baza de grasimi saturate si monosaturate sunt foarte rezistente la caldura, in timp ce uleiurile bogate in grasimi polinesaturate nu reactioneaza bine la caldura si ar trebui sa eviti utilizarea lor la gatit.

De aceea ar trebui folostie uleiuri precum:

Uleiul de cocos – peste 90% dintre acizii grasi din uleiul de cocos sunt grasimi saturate, rezistente la temperaturi crescute

Untul – Untul contine vitamina A, E si vitamina K2, dar este bogat si in acid linoleic si e extrem de sanatos

Uleiul de masline – uleiul de masline are o multime de beneficii pentru sanatate, iar in ultimii ani a devenit vedeta de pe raftul de uleiuri vegetale

Uleiul de palmier – ulei provenit din pulpa fructelor de palmier, acesta are o rezistenta ridicata la caldura, fiind ideal pentru gatit, fie ca este vorba despre temperaturi joase sau despre temperaturi foarte ridicate.